* Peste 10 ani *
-Anastasia ,haide! O să întârzii la liceu!
-Vin imediat ,tată !
Atunci Anastasia coboară grăbită scările fiind așteptată de Albert.
-Pregătită de noul an ?
-Nici nu ai idee . Presimt că o să fie un an palpitant .
-Să sperăm că nu . Ai mult de învățat.
- Mereu trebuie sa îmi distrugi tu speranțele . Pãrinții ãștia ...
Când ajunge în fața liceului este întâmpinată de prietenele ei pe care le-a cunoscut anul trecut, cu excepția Sarei alături de care a copilărit , iar acum sunt colege la liceu .
-Hei , Nasi ! strigă Irina entuziasmată.
-Hei , mi-a fost dor de tine și fetelor la fel. Cum a fost în State ?
-Plictisitor. Era mai bine dacă rămâneam aici cu voi . Sigur v-ați distrat fără mine.
-Nu chiar Ela a avut piciorul in ghips.
-Mi-am auzit cumva numele?
-Aici erai, zăpăcito. Ești mai bine?
-Sunt ca nouă ,dar Sara unde e ?
-Nu m-ați pierdut încă . Am o idee : hai să mergem la o plimbare după ore și să povestim tot.
-Ar fi perfect , spune Sara.
Faleza era plină de oameni ,iar pentru luna septembrie vremea era mult prea călduroasă ,deși frunzele deja începeau să cadă. Fetele se uitau în jurul lor la cei care treceau până Irina observă ceva . Pe marginea apei stătea un băiat imbrăcat complet în negru cu un carnețel în mână și cu gluga pusă în cap. Acolo stătea Dionis în fiecare zi scriind în carnețelul său tot ceea ce gândea meditând pe malul Dunării. Acela era locul în care se simțea ca acasă , însă acum ceva îl neliniștea . Simțea o conexiune pe care nu o mai avusese din vremea când era un înger , dar era imposibil căci asta nu putea avea decât în Rai . Atunci vede o fată cu prietenele ei , după realizează că aceea era fetița pe care o apărase în urmă cu 10 ani. Se întoarce cu privirea spre apă pentru a nu fi observat ,dar e prea târziu .
-Băiatul acela se uită la noi . Hai să vedem cine e ! Poate ne cunoaște .
-Pare ciudat . Ești sigură că vrei să ne apropiem de el ? Dacă e agresiv ?
-E doar un om , Ela . Nu o să te muște . Atunci dacă sunteți așa speriate facem bilețele și cea care pică se duce și vorbește cu el , spune Irina.
Cele patru fete își scriau numele pe bilețele în timp ce se uitau la Dionis chicotind . În final Anastasia trebuie să se ducă la el având un gol în stomac. Se apropie ușor de el cu un zâmbet prietenos pe față . încearcă să vorbească cu el ,însă singurul gest pe care îl primește din partea lui este ca el să se ridice aruncându-i o privire rece . Atunci ea aînțeles că mai bine e să stea departe.
-Lasă , Nasi , așa sunt unii . Tu ești o fată prea drăguță ca să se poarte așa . O să vadă el .
În seara aceea , Anastasia nu a putut dormi . Se gândea de ce acel băiat se purtase așa de ciudat cu ea și îi rămăsese imaginea lui în minte știind că l-a mai văzut undeva. În același timp , Dionis era înapoi în hrube . Nu putea să înțeleagă de ce a apărut ea acolo pentru că asta poate complica mult situația ,iar pedeapsa lui poate fi mai lungă ." După ce că am salvat-o și am fost alungat , acum îmi mai trebuia și să vrea să vorbească cu mine. Chiar așa de mult i-am atras atenția ? Skye , unde ești când am nevoie de tine? Ți-am promis că mă întorc , ți-am promis că mă întorc repede și uite-mă aici ferindu-mă de cea de care puteam avea grijă în continuare . O să fac tot posibilul să fiu iar acasă lângă voi toți"
