Acum sau niciodata

Capitolul 2

    E o idee proasta. Stiu ca e o idee proasta sa ma duc singura la petrecere. Nu stiu cine o sa mai mearga si pot sa fac pariu ca eu si David nu avem prieteni comuni dar deja am zis ca o sa merg si nu vreau sa ii dau satisfactie fratelui meu.
Desi suntem gemeni, nu stiu prin ce minune el a luat absolut toate calitatile.
    E mai calm si rational decat mine. Nici macar nu se cearta cu mine. Doar imi spune ca gresesc si asteapta sa ma dau cu capul de perete. Si cel mai enervant lucru...mereu are dreptate.
    Dar cum am spus, el are calitatile. Eu sunt incapatanata si o sa ma duc la petrecerea aia desi simt ca nu e o idee prea buna.
    Sunt gata de o jumatate de ora dar inca incerc sa imi fac curaj sa ies din camera mea . Ma mai uit o data  in oglinda incercand sa imi dau seama daca am exagerat cu machiajul sau tinuta.
    Fusta mea neagra care se termina cu o palma deasupra genunchiului pare suficient de decenta, la fel si sosetele care imi acopera gambele oprindu-se mai sus de genunghi. Totusi, topul meu tot de culoare neagra se opreste deasupra buricului si imi scoate destul de mult in evidenta talia.
Parul l-am lasat liber pe spate asa cum fac aproape mereu iar machiajul e destul de discret. Nu e nimic iesit din comun la mine. Parul castaniu sters, ochii caprui putin conturati cu nuante de maro, buzele simetrice dar nerujate pentru ca sunt putin complexata de ele.  Imaginea din oglinda pare in regula asa ca mai trag o gura de aer si imi fac curaj sa ies.
    Cand cobor la parter ii gasesc pe Marius si Bella jucandu-se monopoly. Imaginea ma face sa zambesc pentru ca si eu ma jucam monopoly cu Marius cand eram mici. Nu am pierdut niciodata desi fratele meu zice ca ma lasa sa castig.
Simtindu-mi prezenta, cei doi isi intorc privirile la mine. Incerc sa raman indiferenta si sa nu o iau la fuga inapoi pe scari.
-Nu crezi ca e putin cam mult? ma intreaba fratele meu sceptic.
-Vorbesti serios? ma panichez eu.
Stiam ca nu trebuia sa imbrac topul asta. Si sosetele astea. Am folosit prea mult machiaj si eu nici nu stiu sa ma machiez.
-Glumeam, Sofia! calmeaza-te rade fratele meu de mine.
-Esti frumoasa, Sofi! spune sora mea.
Simt cum obrajii mei se fac rosii.
-Pai, eu am plecat! spun si dau sa plec.
-Sa ma suni daca se intampla ceva! ma avertizeaza Marius serios.
  Aprob doar cu o inclinare a capului si ies din casa pentru ca taxiul meu deja a ajuns. Stiu ca Marius nu e deloc încântat de ceea ce fac si ca cel mai probabil o sa isi puna prietenii sa stea cu ochii pe mine dar nu o sa mi-o spuna in fata. Asta e Marius.
Ajung in fata casei lui David mai repede decat m-am asteptat. Dupa ce ii dau soferului banii inghit nodul pe care il am in gat si intru in curte unde e o harmalaie totala.
    Incerc sa il gasesc pe David sau pe oricine cunoscut dar aglomeratia nu ma ajuta. Muzica bubuie in difuzoare si foarte multa lume danseaza. Le observ pe fostele mele colege de liceu si le fac cu mana dar nu par ca m-au vazut. Sau poate nici nu au vrut sa ma vada. Il gasesc in final pe David si merg spre el:
-Buna! ii spun ca sa ii atrag atentia.
-O, Sofia! ma bucur ca ai ajuns! Marius pe unde umbla? intreaba si se uita in jur asteptand ca fratele meu sa apara de undeva.
-Marius nu a venit, il anunt. El se uita la mine putin mirat initial si apoi se incrunta ca si cum ceva nu e in regula. Totusi isi revine rapid si isi schimba expresia intr-un zambet ce pare a fi putin fortat.
-Ma bucur ca macar tu mi-ai acceptat invitatia! Esti foarte frumoasa! ma complimenteaza si eu simt ca tot sangele din corpul meu s-a acumulat in obraji.
-Multumesc, ii raspund politicos. Frumoasa petrecere! spun incercand sa schimb subiectul.
-Da, e ok! Inca nu a inceput distractia! Trebuie sa mai apara cateva persoane! spune acum total degajat.
Dupa un scurt moment de tacere in care a continuat sa ma analizeze sanjenitor de mult spune:
- Nu vrei ceva de baut?
-O, nu beau alcool! nu stiu de ce imi e rusine cu asta dar el pare surprins.
-Cola?
-Cola! spun si zambesc.
Fara sa ma anunte nimic, ma ia de mana si ma trage spre ceea ce pare a fi o bucatarie. Aici sunt mai putine persoane si pare a fi putin mai liniste.
  Dupa ce intram iar David ii saluta pe baietii care stau de vorba la o masa, merge catre frigider si imi aduce o doza nedesfacuta de Cola apoi se apropie de mine si se apleaca sa imi spoteasca ceva:
-Sa nu bei nimic de la nimeni in afara de mine, bine?
   Dau din cap usor speriata de apropierea brusca dintre noi.  Totusi, nu am timp sa ma acomodez pentru ca el isi pune o mana in jurul taliei mele neacoperite si ma impinge usor catre grupul de baieti din bucatarie.
    Nu sunt o tipa timida. Da, sunt cuminte dar nu sunt timida. De asemenea, am mai avut interactiuni cu baieti. Am flirtat destul de mult in liceu chiar daca nu am avut nimic serios. Nu am trecut niciodata de lucrurile inocente precum tinutul de mana sau cateva saruturi si imbratisari dar nu sunt speriata de situatia data. Totusi, sunt usor confuza in legatura cu atitudinea lui  David. In primul rand,pentru ca e prieten cu Marius iar prietenii lui nu au niciodata treaba cu mine. In al doilea rand, pentru ca nu a manifestat niciodata un interes pentru mine in trecut.
-Ce faci, frate? Ti-ai tras gagica? intreaba un tip brunet cu ochii albastrii care pare deja putin ametit.
-Sofia?intreaba David amuzat. As vrea eu, dar nu! spune simplu.
-Pai, in cazul asta, buna! Eu sunt Liviu! zice tipul blond si imi face cu ochiul.
-Sofia, raspund razand.
-Sofia, gen Sofia Rusu? intreaba altul confuz.
-Da, raspund si eu confuza. Ma cunosti?
-Am auzit de tine de la sora mea mai mica. I-ai fost coordonatoare la un proiect sau ceva.
-A, wow, ma bucur sa aud ca se mai vorbeste de mine! spun usor emotionata.
-Da, e o mare onoare sa fi vedeta copiilor de clasa a noua, rade David de mine.
-Scuze, cum spuneai ca te cheama? intreb ironic facand pe toata lumea sa rada, inclusiv de el.
-Esti amuzanta, Rus! Cine ar fi crezut ca esti mai mult decat draguta? continua el sa ma ia peste picior.
-Invata sa treci de aparente, Socol! aleg eu sa ii continui jocul.
   Ma simt destul de bine la petrecerea asta. Poate ca pana la urma nu o sa regret ca am venit.
-Hai sa ne jucam ceva! propune un alt tip bunet cu parul destul de lung.
-Cati ani ai?il intreaba Liviu
- E un joc fara limita de varsta, stai linistit! il ia peste picior tipul.
-Hai! zic eu si imi atrag cateva priviri ciudate.
-Vai, dar ce masculi fricosi avem aici. Va e frica de un joc?
-Fricosi? tuseste David prefacut.
-Fiorosi! Am vrut sa zic fiorosi!
    Stiam ca daca le amenint putin egoul or sa faca ce zic eu. Vorbim aici despre barbati, mamifere clar involuate.
   Ne-am intors in sufragerie unde s-a mai alaturat lume. Ba chiar si muzica a fost data mai incet ca sa ne putem auzi.
-Bun! zice tipul cu ideea jocului si scoate din buzunar o bricheta. Eu ii voi pune lui David o intrebare la ureche si el va lua bricheta si i-o va da celui care se potriveste cu intrebarea mea apoi ii va zice alta intrebare si asa mai departe. Cand bricheta a trecut pe la toata lumea eu voi spune ce am intrebat si lantul va contiuna deci aveti grija ce intrebati si cui dati bricheta pentru ca se va afla, termina de explicat si ranjeste.
-Pare destul de simplu spun, sa incepem.
   Uitandu-ma acum inapoi, nu stiu daca aia a fost a doua decizie care m-a adus aici. Daca nu m-as fi jucat jocul ala tampit l-as mai fi intalnit oare? Probabil ca da. Probabil ca l-as fi intalnit indiferent cat as fi fugit.
Jocul a inceput si bricheta trecuse deja pe la cateva persoane. Acum era randul unei fete blonde sa dea bricheta.
    Sunt destul de sigura ca nu ne cunoastem si cu toate astea o vad indreptandu-se spre mine. Imi intinde bricheta cu un zambet viclean, specific viperelor ca ea, iar eu o iau incercand sa arat cat mai indiferenta.
    Continuand sa para amuzata, tipa se apleaca ca sa fie la acelasi nivel cu urechea mea si intreaba:
-Care crezi ca e cel mai sexy tip de aici?
Se reaseaza la locul ei si ridica pervers din sprancene catre mine crezand ca cine stie ce a facut ea. Ma asteptam la mai mult ca sa fiu sincera dar tot nu stiam cui sa ii dau bricheta.
      As fi putut sa i-o dau lui Socol ca sa imi testez teoria si sa vad daca intr-adevar se da la mine dar cu toate astea am mai aruncat o privire in incapere ca sa ma asigur ca nu e un alt tip caruia sa i-o dau.
   Atunci l-am vazut. Nu juca jocul ala idiot. Era urcat pe niste trepte care duceau la etaj. Avea o tigara in mana, aproape termiata, si ne privea printre barile balustradei. Nu parea ca ne analizeaza dar nici ca se uita prin noi. Ne privea plictisit si tragea lenes din tigara. Era îmbrăcat cu un tricou gri si avea o pereche de blugi negrii stamti. In picioare avea o pereche de adidasi albi iar la mana purta un ceas negru. Nu ii puteam distinge clar culoarea ochilor de la distanta dar as fi putut jura ca sunt verzi. Parul era destul de scurt si aranjat in asa fel incat dadea impresia ca e ciufulit.
M-a prins analizandul si si-a ridicat lenes coltul gurii ca si cum se astepta sa ma holbez la el. Asta m-a enervat. Mi-am ferit privirea de a lui incercand sa gasesc pe cineva si sa scap de bricheta aia idioata.
In cele din urma i-am dat bricheta lui David dar in mintea mea stiam ca e o minciuna. Nu David era cel mai sexy tip din incapere.
  Cand mi-am facut din nou curaj sa ridic privirea catre scari tipul nu mai era acolo.
     Jocul a continuat.David a aflat ca il consider sexy. Nu a avut tocmai reactia pe care o asteptam. A batut palma cu mine ca si cum am fi prieteni sau frati.
    Lumea devenise foarte incantata de joc dar pe mine una ma plictisise asa ca am iesit sa iau o gura de aer. Se facuse destul de tarziu. Afara se lasase intunericul si ma gandeam ca poate ar trebui sa ma intorc acasa.
     Maine urmeaza sa plec inapoi la facultate. Am o gramada de proiecte de facut si nu am facut nimic in acest weekend.
Dintr-o data aud pasi in spatele meu. Ma intorc si il gasesc pe tipul de pe scari in spatele meu. Astept sa spuna ceva dar nu o face asa ca incep eu:
-Buna, spun incercand sa anulez cumva tensiunea care se acumuleaza intre noi.
El nu supune nimic dar ramane la o distanta care, desi nu e mica ma face sa ma simt inconfortabil si continua sa ma priveasca.
-Ăm, te pot ajuta cu ceva? intreb confuza
-Dar eu te pot ajuta cu ceva? vorbeste el pentru prima data.
Are o voce frumoasa. E usor ragusita,ca si cum nu mai a mai vorbit de ceva timp.
-Poftim? intreb acum usor indignata ca ma ia peste picior.
-Te holbai la mine mai devreme, ma lamureste el.
-Nu e adevarat, sar eu sa ma apar.
El nu spune nimic dar privirea lui spune ca stim amandoi ca mint.
-Nu te-am mai vazut prin oras, de aia ma "holbam" la tine, spun ironic.
-Nici eu nu te-am mai vazut dar nu ma vezi holbandu-ma, raspunde el rautacios.
In ciuda cuvintelor sale, atitudinea imi dadea de inteles ca nu e cu adevarat ofensat de gestul meu.
-A da, si ce faceai mai devreme? il intreb la fel de rautacios.
Nu stiu cum dar distanta dintre noi s-a micsorat si acum ii pot simti respiratia calda pe frunte pentru ca e mult mai inalt decat mine.
-Iti raspundeam cu aceeasi moneda! continua el jocul de replici.
-Pai,felicitari!mi-am "invatat" lectia, zic si chiar mimez ghilimelele in aer.
-Esti sexy, spune si se uita fix in ochii mei.
Nu are nicio remuscare, niciun regret. A spus-o ca si cum nu ar fi nimic deplasat dar eu nu pot sa nu ma gandesc ca am gandit acelasi lucru acum cateva momente.
Pentru o secunda dau sa il intreb daca citeste minti dar din fericire ma opresc la timp.
-Mersi, stiu! zic si plec spre iesirea din curtea mare a lui David.
     Comand un uber si ii trimit un mesaj lui Marius in care il anunt ca am plecat de la petrecere si ca vin acasa.
Imima mea continua sa bata cu putere si devine deja enervant. Schimbul ala de replici a fost foarte intens. Eram constienta de fiecare respiratie a lui, de fiecare centimetru dintre noi.
Nici macar nu ii stiu numele. Si nu am mintit. Chiar nu l-am mai vazut in oras. Nu stiu cine ar putea sa fie si nici nu ar trebui sa imi pese.
    Uber-ul vine intr-un final si ma duce acasa.
Cand ajung in fata casei incep sa imi caut cheile prin geanta. Mereu le pierd cand am nevoie de ele.Cand le gasesc in sfarsit,din neatentie le scap pe jos. Ma aplec sa le ridic si cand ridic privirea il vad din nou la cativa metrii de mine.
    Ca si cum mi-ar simti privirea ridica capul din telefon si ma priveste fix in ochi. Si el pare confuz in legatura cu prezenta mea aici.  Spre deosebire de mine nu ramane blocat ci isi continua drumul. Intra pe o poarta de la cateva case distanta si se face nevazut.
E imposibil sa locuiasa aici. Cum sa nu stiu nimic de existenta lui?
Imi scutur repede capul si intru si eu in casa. Deschid usa si dau sa intru in hol dar  iau o decizie de moment. Aproape inconstient mai privesc o data spre casa in care a intrat.
E intunetic in curte dar la primul etaj o lumina e aprinsa iar acolo e el. Nemiscat, uitandu-se la mine si fumand o tigara. De data asta eu intrerup contactul vizual si intru in casa.
Cu toate astea decizia aia de moment mi-a afectat intreaga noapte.