Ploaia

164 7 2
                                    

Totul incepe normal. Cu o ploaie care invadeaza sufletul unei fete . O ploaie care vine si nu mai pleaca . O ploaie care candva m-a iubit . Dar a uitat asta . O ploaie care inseamna totul pentru mine . O ploaie de care multi mi-au spus sa ma feresc . Ca o sa ma distruga . Eu le-am raspuns : "Cat de multe ravagii poate face ? "
Adevarul e ca il iubesc doar pentru ca oamenii tristi iubesc ploile . De ce ? Pentru ca nu mai plang singuri . Sper ca ti-ai dat seama ca e vorba despre un baiat . Ploaia mea .
Nu e normal . Sa lasi pe cineva sa te faca sa plangi atat. Sa te faca cea mai fericita persoana trista . Dar pana la urma urmei , daca nu l-as lasa sa imi invadeze gandurile si sentimentele , ce rost mai are viata . Iubesc sentimentul acela de durere .
Iubesc sa il las sa ma raneasca ....
Asa, ploaia mea, a devenit furtuna .

PluviophileUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum