Capitolul 7

59 9 12
                                    

                             

«Christopher»

Rămân surprins în tocul ușii când o văd pe Aida în camera surorii mele.

-- Voi două de unde vă cunoașteți? o întreb fără să îi răspund la întrebare.

-- Mama ta nu te-a învățat că nu e frumos să răspunzi la o întrebare cu o altă întrebare? și zâmbește, aparent încă ține minte ce am vorbit în aceea seară.

-- Nu, nu m-a învățat. și zambesc sprijinindu-mă de tocul ușii cu brațele încrucișate la piept.

-- Deci să înțeleg că voi doi chiar vă cunoașteți. ne spune Steph nedumerită.

-- Și voi doua vă cunoașteți, dar de unde? întreb cu o sprânceană ridicată.

-- De la liceu blegule, ea e colega mea de bancă de care ți-am povestit. îmi zice și dupa se agață de gâtul ei pupând-o pe obraz.
-- Dar tot nu am aflat cum v-ați cunoscut. se uită la mine și după la ea cu o față perversă.

-- În parc surioară, se rătăcise și am condus-o acasă. plescăi din buze și îmi dau ochii peste cap.

-- Și nu ai condus-o până în dormitorul ei? și începe să râdă.

-- Steph!

-- Surioară! ţipăm amândoi în același timp.

-- Ok,ok. Am înțeles ideea! Vreți să rămână secret. și râde mai tare.

-- Ești de pomină Steph. îi zice Aida și o împinge jucăuș în umăr.

-- Voi două la ce lucrați aici?  privesc foile și caietele împrăștiate peste tot prin pat.

-- La un proiect la biologie. Vrei să ne ajuți? mă întreabă Steph având aceeași față perversă.
-- Nu e despre sistemul reproducător, dar putem să schimbăm tematica proiectului. și începe din nou să râdă. Aida e toată roșie la față.

-- Steph, cu sau fără sistemul reproducător, din păcate nu vă pot ajuta.

-- De ce? Te loagă mumos sulioala ta cia mică să o ajuți la ploiect. se milogeşte de mine bulbucând ochii și răsfrângându-şi buza de jos împreunându-şi mâinile.
-- Ce poate să fie mai important decât să îți ajuți surioara cea mică și pe prietena sa?

-- Umbli la șantaj! îi zic zâmbind în timp ce mă îndrept către pat.

-- Deci rămâi? mă întreabă cu o speranță în glas.

-- Da, rămân. mă așez pe pat cu picioarele încrucișate analizând foile.

-- Yey! aplaudă și se bucură ca un copil de 5 ani când îi cumperi jucăria preferată.

«Aida»

Stăm în liniște totală de aproximativ 10 minute, timp în care îl privim pe Chris cum analizează proiectul. Are mici cute pe frunte, pesemne că e concentrat, asta sau ceva nu e în regulă.

-- Ce dracu e asta? zice brusc ridicându-și capul din foi.

-- Proiectul nostru despre sistemul respirator. îi zic neînțelegând ce nu e în regulă la proiect.

-- Dragele mele, numai sistemul respirator nu e ăsta. Ați combinat toate sistemele. De unde draci de amiază se inspiră prin mica circulație și se expiră prin intestinul subțire? Unde dracu ați pomenit așa ceva? ne privește încruntat și amuzat în același timp.

-- Aida e de vină! Ea îmi zicea ce să scriu. îi explică total greșit.

-- Nu, eu doar îți subliniam pe foaie ce să scrii. Tu ai făcut proiectul varză.

-- Bine, poate e vina mea. Dar nu în totalitate. Nu e vina mea că nu îmi place biologia pulii mele. ne explică exasperată Steph.

-- Unu la mână, nu ai pulă. Doi la mână, ție niciodată nu ţi-a plăcut biologia și școala în general, iar trei la mână, nu trebuie să îți placă biologia ca să știi cum se inspiră și cum se expiră. o lămurește Chris.

-- Pff, să te iei de mână cu Aida, că și ei îi place biologia pulii tale. zice punând accent pe "pulii tale".
-- Ceea ce înseamnă că voi doi o să faceți proiectul, iar eu am să vă privesc. ne privește Steph din nou cu o privire perversă.

-- Când mi-ai spus că nu îți place biologia și că ești praf la ea, nu mă așteptam la asta. o privesc amuzată că pentru ea se inspiră prin mica circulație și se expiră prin intestinul subțire.

Lăsând baltă discuția mă apuc cu Chris de proiect. Am lucrat 3 ore împreună cu el sub privirea insistentă a prietenei mele.

-- Gata!

-- Gata! spunem amândoi în același timp pentru a doua oară într-un interval scurt de timp, ne privim în ochi dar schimbul de priviri e întrerupt de vocea Stephenei.

-- Bravo! Felicitări! Nota 10 la amândoi! Acum, pentru că am muncit cu toții din greu la acest proiect, hai să facem clătite! o privesc amuzată pentru că ea nu a făcut nimic bun prima oară, iar a doua oară a stat și ne-a privit.

-- Așa e surioară, ai muncit din greu. Curg apele pe tine la cât de concentrată ai fost. o ironizează fratele său mai mare.

-- Da,da! Haideți la bucătărie! și pleacă.

-- Poți să te duci, rămân eu să strâng. îi zic lui Chris adunând niște foi.

-- E ok, rămân să te ajut. îmi zice și adună foile înșirate prin pat.
-- Cum de o suporți? mă întreabă punând cap la cap foile.

-- Pe cine? Pe Steph? și îl privesc.

-- Da. și facem contact vizual.

-- Ei bine, asta mă întreb și eu câteodată. și începem să râdem amândoi.

Am adunat tot din cameră în liniște și mergem în bucătărie unde o găsim pe Steph fumând fără clătite făcute.

-- Ați venit! Haideți, faceți clătite că eu una nu mă pricep! ne ordonează a mea prietenă bună.

-- Tu știi să faci ceva? o privesc și îi fur o țigară din pachet încercând să ignor starea de rău.

-- O să îți explic eu ce știu să fac, dar mai încolo când nu e al meu frate prin preajmă. mă privește pervers și începe să râdă.

-- Aham...tot am să descopăr cine e misoginul. îi spune Chris pe un ton autoritar.

-- Frăţioare, am aproape 18 ani. Doar nu era să mor virgină, nu e așa Aida? și ma privește așteptând amândoi un răspuns.

-- Țin să te contrazic, pentru că eu sunt virgină. zic ușor rușinată.


Piesa de la media, e o piesă ce o să caracterizeze o perioadă din viața Aidei. ( Știu, e un micuț spoiler, nu mă omorâţi:)))😂❤)

O noapte în CalabriaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum