Your Bruises-Yoonkook AU

6-Ce nu te ucide te face să suferi

Jungkook:
Când am ajuns acasă tata mă aștepta foarte nefericit și dezamăgit. Stătea în fotoliu cu o sticlă de soju în mână și se uita la mine de parcă am intrat în casă încălțat .
  -Jeon Jungkook,de unde vi la ora asta?
Nu știam dacă ar fi trebuit să spun adevărul său dacă o minciună ar fi funcțional mai bine , așa că am tăcut. Totuși nu i-am dat un răspuns și a aruncat cu sticla în peretele din spatele meu.
-Te-am întrebat unde ai fost! urlă el la mine.
Eu mă uitam în gol în timp ce îi spuneam o minciună :
-Am fost la Jimin acasă.
Aruncă cu un șlap la mine în cap.
-Am sunt-o pe mama lui Jimin! Unde ai fost de fapt? urlă din nou.
-Am fost afară cu Jimin ,spun calm .
Păream atât de relaxat ,dar de fapt îmi venea să plâng. Așa era de fiecare dată când țipa la mine.
Brusc, tata se ridică din fotoliul în care stătea. O persoană normală ar fi făcut un pas înapoi,dar eram prea speriat să mă mișc. Își bagă mâna în părul meu și mă lovește o dată cu capul de perete .
-De ce m-ai mințit! De ce ai întârziat acasă! Pun pariu că nici măcar nu ți-ai învățat pentru școală! țipă din toți rărunchii.
Mă întoarce cu fața spre perete și mă mai trântește încă o dată de perete. După aceea începe să îmi dea șuturi. Eram atât de speriat încât nu am spus nimic. După ce a încetat și s-a calmat , s-a dus încet în dormitorul său și a adormit în timp ce eu îmi dezinfectam rănile. Dacă treaba cu sufletul pereche ar fi adevărată mi-ar părea rău de acea persoană.
M-am dus încet în pat ,dar nu am dormit toată noaptea. Așteptam doar să vină cât mai repede timpul de școală.
.
.(de dimineață)
.
Yoongi:
Aseară m-am culcat foarte ușor după ce m-a adus Jungkook acasă. Acum , când m-am trezit, am fost să văd câteva vânătăi noi la mine pe corp . Mai presus de toate mă durea capul groaznic. Cu toate acestea,am decis să îmi urmez programul de dimineață. M-am trezit mult mai repede decât de obicei,iar încă Namjoon dormea. M-am pregătit în liniște și am plecat mult mai devreme de acasă.
Nu mă așteptam ca la ora aceea să nu fiu singurul elev din școală,dar iată-l, Jeon Jungkook, stând în bancă cu căștile pe cap , muzica dată la maxim și citind "Faust". Nici nu m-a observat până nu m-am așezat lângă el.
-De ce ești aici la ora asta? spun după ce își își ia căștile jos.
-Am vurt să fiu singur. Nu am crezut că vei fi și tu aici . Mai este o oră până încep să vină elevii. Tu ce faci aici?
-Mă plictiseam acasă,spun eu nonșalant. Dacă vrei să fi singur pot pleca,dar dacă vrei să-ți țină cineva companie, spune-mi și voi sta cu tine.
Jungkook tăcea uitându-se în pământ.
-Ok atunci, spun ridicându-mă din bancă pentru al lăsa singur.
Brusc, mă prinde de încheietură.
-Nu ai vrea să asculți cu mine muzică? spune cu o voce făcură din miere .
-Și cum facem cu căștile. Ale tale nu se pot împărți,spun eu arătând spre căștile lui de DJ.
-Am și căști mici la mine, spunând scoțând o pereche de căști subțiri și negre.
-De ce ai o pereche mică și una mare?
-Aia mică îi pentru când vreau să ascult muzică în timpul orelor sau al testelor, spune zâmbind.
M-am așezat și mi-am băgat căștile în urechi. Nu a pus ceva prea gălăgios , puțină Metallica, puțină Lana Del Ray și câteva trupe de care nu mai auzisem. Totuși era relaxant. Era relaxant să stau cu Jungkook. Totul părea atât de natural. Inima bătea nebunește de fiecare dată când zâmbea . Doamne ,sper că el e sufletul meu pereche.
.
.
.
Notă: și...cum vi se pare? Era previzibil , nu? Oricum,sper că v-am plăcut acest capitol. Mulțumesc că citiți cartea. Cu multă iubire, Autor-kun 💜