Nemuritoare, nobila dragoste...

80 8 1
                                    

Provind in ochii mei adanci

Ai sa gasesti un suflet bland.

Doar o privire de_ai s_arunci

Sa_mi vezi sufletul suspinand.

Apuca_mi mainile de vrei,

Sunt reci, stiu, te_nfioara,

Caci nori de gheata multi si grei

Mi_au luat caldura de_odinioara...

Uneori stau si ma gandesc

La bucuria ce_am avut.

Ah, nu mai stiu cum sa zambesc,

Dar oare...am stiut?

Cand ploaia bate_n geam usor

Eu o privesc si_ncet suspin..

Ma mistuie mereu un dor,

Al dragostei amarnic chin.

Un trandafir nu imi ajunge

Nu_mi readuce dragostea,

Vapaia din mine nu se stinge,

Amintirea dainuie si ea...

Doresc sa pot uita ce_a fost

Si sa ma vindec de amor...

Da_mi fac sperante fara rost,

Din dragoste_am sa mor!

Dar de_am sa mor tu ai sa stii

Ca dragostea ce_ti port traieste,

Iubite,ea va dainui,

Ca bradul ce nu se vestejeste...

Din cenusa ma voi ridica pana la astrii.

Si plutind intr_un fantastic zbor,

Voi lua puterea pasarii maiastrii,

Sa_ti fiu , iubite, inger pazitor...

Te voi veghea in viata totdeauna,

Am sa iti ghidez pasii spre lumina,

Iara noaptea eu fi_voi tie luna

Te_oi mangaia cu_a mea lucire lina...

Cat vei trai eu voi fi langa tine

Sa te privesc mereu mereu cum cresti,

Astfel va creste bucuria_n mine,

Si zambete tu au sa_mi daruiesti.

Stiu, pan" la urma vei uuta de mine

Caci timpul trece si sterge memoriile.

Cu toate astea, n_am uitat de tine,

Nici macar el nu poate sterge comorile...

Totusi odata voi veni in al tau vis

Sa_ti spun ca suncer te_am iubit mereu,

Sa_ti multumesc, o, cel mai dulce paradis,

Tu m_ai facut sa pot zambi din nou...

Pan" sa ajung sa te cunosc, iubire,

Nu am stiut cine sunt cu_adevarat.

Stateam adesea plangand in nestire,

Intrebandu_ma cine sunt eu de fapt?

Cand te_am vazut, am stiut imediat,

TU erai luceafar intre stele,

Micul mei trandafir imaculat,

Muza mea, ce_ai dat sens vietii mele.

Dintr-o inima intunecata...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum