Anul ăsta e mult mai rău decât anul trecut. Am început să mă simt rău la fiecare oră. În afară de educație fizică. E ciudat, eram cu aceleași persoane dar mă simțeam mult mai bine.
Totuși, cel mai bine mă simțeam la mine în cameră, ascultând muzică.
Asta făceam atunci când mama a intrat în pentru a-mi spune să mă pregătesc pentru că vom merge la mall.
Știu la ce vă gândiți. Mall. Multă lume. Da, la mall e multă lume dar nu mă simțeam agitată până când cineva interacționa cu mine sau rămâneam singură.
- Elvira, mergi tu la casă. Eu mă duc să văd dacă găsesc ceva pentru Nathen. (Nathen fiind verișorul meu de cinci ani).
Mă simțeam foarte ciudat stând la coadă. Simțeam că urma să se întâmple ceva. Mâinile începuseră să-mi transpire și mă simțeam din ce în ce mai rău. Nici nu-mi dădusem seama că îmi ținusem respirația până a apărut mama.
-Hei, uite ce am găsit.
Am simțit că mi s-a luat o piatră de pe inimă.
-Oh, e rândul nostru.
Mă uitam la ea, la cât de calmă era. Eu de ce nu eram așa? Nici măcar nu știam ce am. Știam doar că nu este în regulă.
-Când ajungem acasă mă vei ajuta să fac tortul pentru ziua lui Nathan. Okay?
-Da.
Nu prea aveam o relație atât de bună cu ea. Niciodată nu a fost apropiată de mine și poate ca și din motivul acesta nu prea mă cunoaște și nu știe cum mă simt. Aș vrea să îi spun dar nu știu cum și mi-e frică să nu aibă o reacție negativă care să facă și mai rău.
Bzzzz.
-Hei Eve. Ce faci?
-Hei. Nimic special. Voiam să mă uit la un film. Tu?
-Mă gândeam să mă uit la American Horror Story.
Ăsta era serialul nostru. Ne uitam la el doar când eram împreună. Dar nu am mai facut-o de mult timp având în vedere că începuse să se îndepărteze din ce în ce mai mult.
-Okay. Stai să îl întreb pe tata.
-Bine.
-Hei mama. Unde e tata?
-A mers până la Andy. De ce?
-Am nevoie să mă duceți la Lola acasă.
-Eu nu pot. E blatul în cuptor.
-Oh,okay. Atunci îl aștept până vine.
-De ce nu te duci cu autobuzul?
Deja îmi imaginam stând singură în autobuz care cel mai probabil va fii plin cu colegi pentru că stăm într-un sat destul de mic în care aproape toată lumea cunoaște pe toată lumea.
-Da, e o idee bună. Așa o să ajungi mai repede.
-Fuck.
CITEȘTI
Zayden
Ngẫu nhiênInima-mi începuseră să bată îngrozitor de tare. Tot corpul îmi era înghețat. De-abia îmi puteam mișca degetul pentru a atinge creionul care stătea pe masă. Nu înțelegeam ceea ce se întâmplă. Adică, acum câteva secunde eram bine iar dintr-o data am î...