Capitolul 3

35 4 0
                                    


Stând în ultima bancă mă ajuta să fiu calmă. Puteam să-i văd pe toți... nimeni nu se uita la mine, ceea ce mă făcea să mă simt destul de bine. Dar tot eram foarte neliniștită, era o senzație ca și cum urma să se întâmple ceva îngrozitor. Uram atât de mult senzația asta.

-Elvira. Poți citi tu următoarea pagină?

Am înlemnit. Dar în același timp nu puteam sta locului. Inima-mi începuse să o ia la goană.Eram foarte agitată.

-Îmi pare rău dar nu văd ce scrie pe tablă.

-Oh, nu-i nimic. Te poți apropia de tabla pentru a putea vedea mai bine.

Normal. M-am ridicat cu mari rețineri. Am pășit speriată până am ajuns lângă tablă. Începusem să citesc. Citeam foarte repede și ușor speriată. Nu mai aveam cale de întoarcere.

-Okay. Te poți așeza în prima banca dacă vrei.

-Nu! Adică, e ok. M-am obișnuit în spate.

Perfect. Acum toată clasa știe că sunt o ciudată. Tot restul zilei a fost un dezastru. În pauză nu am putut să o găsesc pe Lola așa că am fost nevoită să stau singură la bibliotecă.

Mă plimbam printre rafturi și mă prefăceam că citesc ceea ce scrie pe copertă. Tot la ceea ce mă puteam gândi era: unde este Lola? Mda, asta am făcut până s-a sunat și a trebuit să mă îndrept spre clasă.

O văzusem pe Lola. Stătea cu Patty. Și râdeau.

-Hei. Elvira!

După ce m-au observat m-am îndreptat spre ele.

-Hei.

-Doamne dacă ai știi cât de amuzantă e Patty.

Nu puteam decât să zâmbesc.

- Unde ai fost în pauză? Te-am așteptat în fața clasei când s-a sunat dar nu ai fost acolo.

-Aaa,da. Scuze. Patty și cu niște fete m-au întrebat dacă vreau să merg cu ele să scoată niște cărți de la bibliotecă pentru ora lui Green.

-Îh. Am uitat. Și eu trebuie să scot cartea.

Atunci mi-a picat fisa. Eu am fost toată pauza la bibliotecă. 

ZaydenUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum