Am murit?

213 11 1
                                    

Îmi deschid ochii și observ că mă aflu pe un câmp plin de flori
-SunHee!
-Cine ești?...Unde ești?
-Vino SunHee
-Unde? Nu te văd
-Vino
Încep sa alerg spre un copac, lângă el era o banca pe care statea o femeie
-Mami?
-Îmi pare bine sa te revăd
-Ce caut aici?Cum de?
-Scumpo, așează-te. L-am întâlnit pe Lawrence, ii pare rău ca nu a apucat să-și ia rămas bun.
-El e aici?
-Da, dar nu-l vei putea întâlni. SunHee, deschideți inima. Băiatul acela te iubeste.
-Cine?
-Sehun. Sta de doua luni lângă tine.
-Nu înțeleg
-Ești in coma, de 2 luni. Trebuie sa te întorci.
-Nu vreau
-De ce?
-Vreau sa stau cu tine și Lawrence
-Nu poți, trebuie sa îți trăiești viața
-Nu
-O sa te las sa te mai gândești.

Totul se face negru.
Îl văd pe Sehun lângă mine. Ma tine de mâna și...plânge. Usa se deschide și-l văd pe Junmyeon și pe părinți

Jm: Haide Sehun, du-te și culcate puțin

Sh: Nu vreau

M: Haide Sehun. Măcar să-ți faci un dus și sa mănânci ceva

Sh: Nu mi-e foame

T: Sehun, n-ai mâncat nimic de o săptămâna

Jm: Sehun, ce crezi ca ar vrea SunHee? Crezi ca ar vrea sa te vadă gata să-i iei locul pe patul de spital, in loc să-i stai alături?

Sh: Nu...

M: Haide

Acesta se ridica și se uita la mine, urmând sa plece cu capul jos împreuna cu părinții.

Jm: SunHee, trezește-te cât mai repede, nu mai e la fel fără tine. Uitete doar la Sehun cum e, pot spune ca el, alături de mine și de părinți, suntem cei mai devastați, nici băieții nu sunt mai bine, dar ei reușesc sa fie bine când suntem la concerte sau fanmetinguri. Și lui Jisoo și celorlalte fete, le e dor de tine.

Js: Tot nimic?

Jm: Nu...

Js: Crezi ca ne aude?

Jm: Sper.

Js: SunHee, intoarcete, ne e dor de tine

Junmyeon se ridica și o ia in brațe pe Jisoo plângând, urmând ca și aceasta sa scape câteva lacrimi.

-Îți place ce vezi?
-Lawrence? Ce ma bucur sa te văd
-Îți place să-i vezi așa?
-Nu, dar o să-și revină
-Ești așa de sigura?
-Da
-Hai sa vedem

Acesta pune o mâna pe umărul meu, și dintr-odată, suntem la o înmormântare

-Suntem la înmormântarea ta

Sh: SunHee, de ce? De ce mi-ai făcut asta?

M&T: SunHee! Te vom iubi mereu, ai grija îngeraș

Jm: Nu, nu se poate

Js: SunHee...

Toți erau devastați, plângeau, sufereau... din cauza mea

-Hai sa vedem cum vor fi peste un an

Suntem in acasă la părinți.

-De ce nu e nimeni
-Așteaptă

Js: Junmyeon, înțeleg ca nu ai trecut încă peste, nici eu, dar nu puteți renunța la cariera voastră

Jm: Nu mai pot Jisoo, peste tot o văd, la concerte am senzația ca o văd, la fanmetinguri la fel, e peste tot

Aceasta îl ia in brațe, in timp ce Junmyeon plânge.
Deodată suntem in culisele unui concert.
Toți stăteau in colțuri separate și nu-și vorbeau.

-Yifan,Luhan și Tao, au părăsit trupa la câteva luni, nu puteau sa mai stea, nu se simnteu bine

Jm: Haideți băieți, ultima oară, pentru SunHee

EXO: Pentru SunHee

Jm: We are One

EXO: EXO!

Aceștia erau gata sa urce pe scena, dar Sehun se oprește.

Jm: Sehun, ești bine?

Sh: Eu...

Acesta cade pe jos

-NU!!!!

Suntem înapoi pe câmpia plină de flori

-Chiar vrei sa rămâi cu noi?
-Îmi lipsiți
-Mereu vom fi cu tine
-Vrei sa rămâi sau sa te întorci?
-Eu...vreau sa ma întorc


Hi~
Postez un capitol pe săptămâna.
Am ales sa fie miercuri sau joi.
Sper ca va plăcut~
08/10/2020
_sun_hee_97~

Adoptată de părinții unui idol?!?Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum