Secretul lui Alice Blak I

Capitolul 11: Halloween/ Ziua mea...

-Esti entuziasmata? Stiu ca esti. O sa implinesti 18 ani. Imi tipa Lorena enervant de tare in ureche. Cat mai e pana la conac? Ma plictis...

-Nu mai e mult. Of, parca ai fi un copil mic. Ooo, nu! Nu-mi venii mie cu boticul ala imbufnat ca ma enervezi.

-Nu stiu despre ce vorbesti. Eu nu fac nici un botic. Apropo... E faina masina. Foarte tare arata.

-Ma mir ca insfarsit ma lasa sa o conduc tata.

-Pe cine ai invitat la petrecere?

-O groaza de lume. Pe multi nu ii cunosc. Am invitat trioul, pe Deimon, pe Taylor, pe Roze, pe Amna, pe Vlad, pe Alex si pe tine.

-Ce bine ca l-am invitat eu pe Chris, ca tu ai uitat. Dintrodata opresc brusc.

-CE AI FACUT!!!!!!!!!!!! AI INEBUNIT? CUM SA IL INVITI PE EL? TOCMAI PE EL?

-Ce sari asa? Zici ca te-a lovit steluta norocoasa in cap.

-Nu il suport. Intelegi asta? nu il suport. Nu o sa-l suport.

-Dar el te place...

-Si eu ce sa-i fac? Sa traiasca cu asta. Vezi ca am ajuns. In fata noastra se infatisa somptuosul conac Blak. Era infiorator. Ma simteam acasa aici. Parca o straveche amintire ma razbate. O femeie inalta cu parul castaniu ma dadea in leagan. Avea ochii albi dar nu era oarba. Avea pupilele negre. Mi se parea frumoasa ca o regina de ghiata. Ma inspaimanta faptul ca avrea canini foarte dezvoltati. La gat purta un lantic cu o emblema a unei coroane negre impleticita cu semnul infinitului. Nu era mama ei dar parca se simtea ca si a ei. Ii fredona un cantec:

Umbra se-abate,
Viscolul vine,
Ghearele mortii sa nu te inspaimante...
Sa stii ca  eu stau cu tine.

-Ce cantec ciudat de leagan... Nu-mi dadusem seama ca fredonasem piesa cu voce tare in timp ce parcam masina. Coboram amandoua din masina.

-Ce parere ai? Prea exagerat? Prea familia halloween?

-Arata super Alice. Nici nu mai trebuie decorata! Exclama cand intram in camera de bal. De ce in vechime oamenii bogati aveau camere deastea?

-Unde zici sa punem digeiul si formatile? Ma intreaba.

-E acolo o scena. E acoperita de acele instrumente vechii. O sa pun sa fie stranse.

-Urmatoarea chestie pe lista de idei. Ce vei purta? Vei purta rochia aia super pe care ti-ai luato?

-Da. O sa dormim dupa petrecere doi in camera. Nu avem voie la eteje sau la subsol. Deci tu ramai si vorbeste cu decoratorii pana e ma duc la baie.

-Okay. Ea chiar a crezut ca merg la baie. Interesant... M-am indreptat spre scarile ciudat de fasamiliare care duceau la subsol. Cum merg ma impiedic si vad o alta amintire cu aceeasi persoana. Se tinea de bara in timp ce fugea cu mine in brate pe sccari. Intr-un fel ii simteam frica. Era urmarita. Dintr-o data totul s-a intrerupt. Asta a fost ciudat.

        Coboram in continuare prin intuneric cand m-am izbit de ceva tare de lemn. Era o usa. Incet caut clanta. Sfios deschid usa. In camera aceea era lumina de la un geam de mai sus. In camera era un pat cu lemn negru si cearseafuri rosii. Pe perete era o bibleoteca cu titluri ciudate de carti care ma atrageau. In colt era un leagan. Pe jos era asternut un covor pufos. Pe pereti erau diferite arme foarte frumoase. Am pus prima oara mana pe un bici. Instantaneu am vazut o imagine cu acea femeie imbracata in rochie folosindul pe un... si imaginea s-a terminat.  Pe masa din lemn masiv se aflau diferite feluri de hartie si  cerneala. O usa imi atrage atentia. O deschid si constat ca era un dulap urias. Iau prima rochie care imi vine la mana. Era una lunga pana la pamant, cu maneci lungi, neagra cu un model auriu brodat. Arata superb. M-am hotarat sa o imbrac. In momentul cand a tras fermoarul vederea s-a incetosat. In fata ei a aparut un domn cu parul blond, aproape alb dar nu de la imbatranire. Musculos, inalt. Practic eu dansam cu el si eram in rochia asta. Cu surprindere am observat ca parul meu era lung nu scurt. Cea ce ma intriga erau ochii acelui domn care erau exact ca ai mei. Aceasi culoare si aceeasi forma... Si iar totul dispare. Cred ca am halucinatii. Am nevoie ori de un medic neuro ori de un psiholog. Ma intorc pe calcaie dupa ce mi-am dat rochiia jos si am parasit camera. Lorena avea o fata tare suparata cand m-am intors. Nu-mi dadusem seama cum trecuse timpul. Stiu doar ca atunci cand am ajuns eu sus totul era aranjat, Lore era schimbata si machiata iar trupele deja inceepura sa repete.