Secretul lui Alice Blak I

Capitolul 17:Suflet pentru sange si sange pentru viata...

" Bummm...."

-Din nou! Haide Alice... Trebuie sa incerci in continu pana iti iesa.

-Chris, am incercat de cinsprezece ori numai de cand ne-am intors de la internat... M-am saturat sa tot fiu vaporizata si sa explodez.

-Nu te mai plange. Trebuie sa reusesti aceasta ultima figura cu fantomele de nivel unu. Stiu ca e cea mai grea dar si cea mai utila. Daca imprumuti magia fantomelor transpunanduti-o in sange ai toate puterile abgradate cu " sistem fantoma" plus bonusuri... Daca nu reusesti asta nu putem trece la fantomele de nivel 2 si 3... Deci, concentreazate pe pulsatiile lui Spectriz dupa transpunele in propria pulstie.

-Usor de zis avand in vedere ca eu m-am blocat la puterea de transluciditate dupa explodez...

-Asta e ceva normal, intrun fel... Nu te concentrezi pe cea ce trebuie. Nu te concentra pe traseul pulsatilor ci pe locul unde vrei sa ajunga ele.Incearca din nou...

" Bummmm..... !!!!!"

-Alice! Stai... Nu plea! Tipa Chris in spatele meu. El nu intelege ca eu pur si simplu nu am chef sa mai fac asta? Nu pot sa o fac. Cand simt ca voi reusii cum le-am reusit pe celelalte dintrodata parca se sparge bula de sapun... Nu este corect. Pana la urma de ce am nevoie sa stiu doar 3 grade de fantome ci nu toate 7.... Doar cele de nivele mai mari m-ar putea ameninta. Dintr-o data cineva m-a prins de incheietura. Ma intorc si incerc sa ii dau una insa mana imi este si ea prinsa. Era Chris... Distanta dintre noi este de circa 10 mm. El se uita in ochii mei si eu in ai lui. Era ciudat... Cum se simtea. Fata lui se apropie de a mea si...

-Asta e tot o lectie de aparare contra fantomelor? O voce batjocoritoare ne intrerupe... Deimon!

-Ce vrei Deimon?

-Stai usor Chris. Daca stiam ca e o lectie de facut greata oamenilor nu v-as fi deranjat... Acum. Chris, avem ceva de discutat. Ai uitat ca trebuie sa te duci in Deiland sa vezi de noile colonii de tehnoix? Azi...

-A, da. Alice, continuam ora sambata viitoare ca mine incepe scoala.

-Nu-mi amintii. Asta e ultimul meu an. Lasama sa ma bucur de fiecare secunda. Oricum azi merg cu Lore, Amna si Roze la cumparaturi... Citand-o pe Roze: "Rochia de bal nu se gaseste de una singura" Mi-am pitigaiat vocea ca sa sune ca accentul ei frantuzesc. Deci probabil o sa ma gasiti la mall ingropata de catre ele trei in rochi.

-Succes.... Si amandoi au disparut. Am condus pana la casa lui Lore unde ma asteptau in prag.

-Neata Alice! Zic doua dintre ele in cor. Cealalta era prea ocupata uitanduse in reflectia telefonului.

-Neata Lore! Neata Amna... Hei, Roze! Mai lasa oglinda si treci odata cu Lore in spate. Se urca toate.

-Si tu ce mai faci?... Amna ma intreaba atenta.

-Ar trebuii eu sa te intreb cum mai esti tu... Cum iti mai merge de la despartirea de Zek?

-Bine, dintr-o data se intristeaza la fata. Ce culoare vreti rochiile? Incerc sa schimb subiectu, ducand gandul de la fostul iubit al lui Amna.

-Eu o vreau Rosie cu temte de movuriu. Exclama Roze

-Eu cred ca vreau sa fie Turquaz cu verde marin. -Lore

-Normal ca la mine va fi alb cu gri. Dar a ta? Ce culori preferi?

-Pai draga mea Amna... Cred ca mov cu negru... Cu dantele pe spate...

Dupa 6 ore de plimbat si probat rochi, pantofi, accesori si posete plus cele mai bune saloane de coafor si machiaj prin mall...

-Daca mai probezi o rochie Roze... O sa inebunim! Noi deja am gasit tot ce ne trebuie. Iar tu mai ai doar rochia... Hai odata. Ia-o pe aia cu , modelul ala 'El Diablo...