Secretul lui Alice Blak I

Capitolul 26: Moartea n-are inima...

Chris POV:

        Sunt disperat... Alice a disparut la Big Bang si de atunci nu a mai dat semne de viata. De trei zile nu am mai dat pe acasa si m-am dus prin cluburi. Simt ca o sa cedez nervos. De cateva ori l-am pocnit pe Deimon in fata si in alte locuri. Acum trebuie sa investighez cu fratemiu si o nenfricata un caz de crima dintr-un sat apropiat. Una dintre tarancile din clanul Fionix a fost atacata si omorata practic. Insa nu a fost mai intai secata de sange ci a murit inainte dar nu are urme de magie sau agresiune fizica. Am chemat-o pe Blody....

-E ceva foarte grav si cred ca o sa te intereseze Chris! Ma striga Blody. Ma uit sictirit la ea si fac o grimasa de te omor daca mai spui ceva.

-E despre Alice... Imediat am fost langa ea. Nu parea speriata dar restul pareau. O scutur tare si ea imi da o palma de ma face sa cad. Puternica vrajitorica.

-Zi odata ce e cu ea ca te omor. Siii... Mi-am mai primit o palma. Frumos, foarte frumos.

-Calmeazate! Toti suntem agitati. Daca ne agitam mai mult o sa se afle cei de la curte si Alice o pateste. Ori ea, ori cei care se duc dupa ea. Am aprobat din cap. Femeia asta feonix nu a fost omorata deloc ci doar corpul dupa ce i s-a sustras sufletul a fost secat de sange.

-Pe limba noastra te rog.

-Ah... Adica cineva i-a scos sufletul din corp cu forta si l-a inrobit si drept siguranta i-a omorat corpul. Singuri care au mai facut asta au fost cei transformati direct de roiali. Sufletul era pentru roial. Pentru ei sufletele sant ca un fel de cadouri. Puterea creaturii transmitand-o regalului iar roialul absoarbe sufletul ca un fel de delicatesa culinara.

        Am ramas masca. Avand in vedera ca singurul roial existent in dimensiunea celor vii este Alice inseamna ca ea e vinovata de acest masacru si mai inseamna si ca inca e in Londra. Mai am o sansa sa o gasesc. Nu a plecat departe incat sa nu o mai gasesc. Speranta a inflorit in mine.

-Inseamna ca asta e opera lui Zeyn si Lore? E vre-un indiciu pe aici care sa ne zica pe unde sunt?

-Mda... Pai femeia a ripostat. Chiar si-a folosit si amuleta fionix. Aceasta a inregistrat din persoanele atacate de ea unde vechi ale muzifonicilor. Dar cum au fost alungati toti din Londra se pote ca Alice sa fi preluat vibratile din peretii barlogurilor lor fara sa isi dea seama. Singurul loc care avea atatea vibratii incat sa reziste din 1405 este vechiul teatru de opera Heliria... Probabil ca acolo s-au ascuns. Vibratia lui Alice ar fi ascunsa de vibratile muzifonicilor. Da, stiu, e complicat si nesigur dar e tot ce avem momentan.

-Nu mai sta acolo zgripturoaico, iati matura si sa mergem la teatru. Le-am dat mes si celorlalti. Vin si  Taylor, Deimon, Spectriz si Tory. Trebuie sa avem intariri deoarece ei sunt mai puternici si mai cruzi.

                                                                                * * *

-Aveti mare grija ce atingeti. Totul este incarcat cu multi decibeli. Puteti surzii... Si sa nu treziti vreun paznic de instrument. Atunci o sa avem o batalie pe doua fronturi pe care nu o sa o castigam.

-Am inteles domnu am invatat mitologie dar pare ca am inghitit marea carte a inteleptilor.

-Daca nu ai radea atat de mine Deimon poate ai si asculta ce zic si asta tear ajuta sa nu ne tarasti in tot soiul de probleme fara scapare din care iesim cu un membru rupt,  zdrobit sau ars.

-Nu va mai certasti! Sa intram odata. Nu mai aveam rabdare sa ii ascult cum depanau amintiri de la academie.

        Inauntru era sinistru. Picturi sfasiate, multe statui ciudate pe pereti, candelabre sparte sau prabusite, obiecte de mobilier vechi si o groaza de panza de paianjan in combinatie cu praf. Era scena perfecta pentru un film de groaza. Podeaua scartaia. Usile se inchideau, nu era lumina fiindca geamurile erau acoperite cu scanduri. Suntem in fata usilor ce dau spre sala principala de teatru. Usile s-au deschis. Sala era foarte ciudata. Era o limiste cutremuratoare si tensionata. Nimeni nu indraznea sa zica ceva sau sa scoata vreun alt sunet. Pe scena era un saxofon, un pian si un contrabas. Dintr-o data luminile s-au aprins pe scena si instrumentele au inceput sa cante singure o melodie din anii 60. Toti am tresarit la zgomotul facut de instrumentele ce pluteau cantand pe scena.