Cum hotul plecase iar eu in loc să răman traumatizată pe viata,ascultam muzică pånă cånd:
-Ding-Dong (soneria)
-Deschid eu!
Când am deschis uşa erau Gina şi John mai fericiți ca niciodată.
-Bună,Gina!
-Buna! Sper că nu te superi că a venit şi John!
-Nu prea,dar intrati!
-Harry unde e?
-Păi,nu a venit.Nu e ca şi cum aş da o petrecere,nu?
-Sigur!
Şi Gina s-a strecurat printre mana mea şi a intrat in casă...
-Drăgut loc! Ce e aia?
-Un trofeu...
-Al cui?
-Ce contează...
Nu m-a lăsat 2 minute singură aşa că am chemat intăriri:
-Buna,Harry? E urgent!
-Să ghicesc Gina şi John sunt la tine,iar Gina te plictiseşte de moarte,nu?
-Sigur! Deci vii?
-Bine...
Harry a venit repede,insă trebuia să o scoatem pe Gina afară din casă!
-Gina! Mama şi tata trebuie să se intoarcă şi tu ar trebui să pleci!
-Oh.....inca 5 minute!
Deci trecură 5 minute şi Gina nu plecase.Am apelat la bonă!
-Harry,dă-te la o parte, să chem bona!
-Ai bonă?
-Părintii mei cred că eu inca sunt un copil...
Venise bona iar, Gina şi John au plecat repede imediat ce bona (adică Doamna Sparkle) a tipat la ei:
-Plecati din casă!
I-am multumit,apoi am rămas doar eu şi Harryinsă,doar la 1 minut de la plecarea musafirilor au venit mama şi tata,iar Harry a plecat!