Bar Feelings

1.

*Heii ..umm va rog sa cititi macar de data asta dupa poveste pentru ca vreau sa explic anumite lucruri. Lectura placuta si oh.. la multi ani!  Ooo si inca ceva... pentru cei care n-au vazut trailer-ul...il aveti in urma 

Era un inceput de toamna rece. Vantul batea extrem de tare, iar ploaia nu parea ca se va opri cat de curand. Era o strada ingusta, dar foarte aglomerata pe timp de seara. La prima vedere parea un loc mic, dar odata ce intrai ramaneai uimit.

In fiecare seara aceasi atmosfera il facea pe brunet sa ofteze. Blestema in gand fiecare barbat care tragea dupa el o fata in camerele de la etaj, care sigur i-ar putea fi fiica. Isi dadea ochii peste cap de fiecare data cand o fata incerca sa faca miscari senzuale pentru a-l impresiona. Ura locul acela, ura ca de fiecare data sub nota de plata sa gaseasca un numar de telefon si-o urma de ruj langa el. Dar nu avea de ales, trebuia sa suporte.

S-a intins fiind deja plictisit de toata agitatia din bar. Si-a luat carpa fiind pregatit sa stearga o masa pe care au fost varsate mai mult de 10 bauturi. In timp ce se apropia de masa, incercand sa nu intre in contact cu cineva, o fata se trantise in el facandu-i pe amandoi sa cada.

Acesta s-a ridicat la fel de repede intinzandu-i fetei o mana alaturi de un zambet stralucitor. Fata era rosie si nu din cauza emotiilor sau a rusinii. Aceasta il prinde de mana ridicandu-se si ea.

-Uh... eu... prietenele mele de acolo m-au rugat sa-ti cer numarul! spune aplecandu-si capul.

Brunetul a privit in directia indicata cu un zambet cald. Si-a intors privirea inapoi spre fata din fata lui ridicandu-i apoi fata cu doua degete.

-Imi pare rau, n-am telefon, raspunde acesta trist facand inima fetei sa bata din ce in ce mai tare.

Aceasi minciuna ca de fiecare data. Uraste sa minta, dar trebuie sa o faca.

-Oh, inteleg, te rog scuza-ma! spune rapid alergand inapoi spre grupul de fete care asteptau entuziasmate.

Le intoarce spatele inaintand spre masa. Zambetul ii disparuse si fata ii devenise rosie. "Curve" e primul cuvant care-i venise in minte in acel moment.

-Oh dragul meu, nu-i frumos sa le spui asa, o voce feminina il facu sa se intoarca.

Spre el inainta o roscata vopsita, intr-o rochie neagra extrem de scurta. Buzele ei rosii si genele lungi si negre ii dadeau o aura mai indecenta pentru varsta ei. Isi puse paharul cu sampanie pe masa privindu-l grijuliu pe brunet.

-Dar daca asta e adevarul si de unde stiai ce-am spus?

-Iubire nu mai gandi cu voce tare. Nu credeam ca o sa mergi asa departe si o sa atingi o fata in genul asta vreodata, stii? Sunt mandra de tine.

-N-am avut de ales, trebuia sa scap cat mai repede de ea si te rog nu mai spune asta, stii prea bine cum sunt eu cu fetele, ma emotionez prea repede, ofteaza acesta jucandu-se cu un fir rebel din cap.

-Da, dar cu fetele astea nu ai nici o problema, raspunde femeia luand paharul de pe masa ducandu-l la gura.

-Da pentru ca fetele astea sunt bete, habar n-au ce-i cu viata lor in momentul asta, raspunde acesta rece stergand masa.

Ochii caprui ai roscatei il priveau atent. Ofteaza dupa un moment asezandu-se pe canapeaua neagra din piele.

-Henry... de ce nu vrei sa iei o pauza? Distreaza-te cat esti tanar.

-Stii prea bine ca nu-i place asta, nu inteleg de ce tot imi faci capul calendar. Daca ti-am spus o data ca n-am sa fac asta n-am sa fac asta, spune el vizibil iritat.

-Ooo esti atat de dragut cand te enervezi, scumpul meu nepot, zambeste imbratisandu-l.

-Da, da, hai c-am treaba.