O poveste complicata despre doua prietene ce sunt despărțite de un bad boy. Citiți si o sa aflați mai multe. Enjoy! 💕
⭕ Nct
⭕ Ateez
P. S : Coperta nu este creație proprie! 🙏
" Crezi ca imi pasă cum te cheamă? Poti sa imi dai drumul si sa pleci? Trebuie sa inchid restaurantul"
In următoarea secundă Jeno ma apuca de gât atat de puternic încât imi era foarte greu sa respir. Incercam sa ii spun sa imi dea drumul dar fara rost.
Jeno : " Nu cred ca m-am facut înțeles. De acum încolo ești a mea, faci ceea ce spun eu, ori altfel prietenii tai vor avea de suferit"
Intr-un final mi-a dat drumul. Am căzut pe jos tușind si încercând sa trag tot aerul in piept.
" T.. Tu.. Cum de stii de prietenii mei?"
Jeno : " Știu multe fetito, asa ca nu ma călca mai mult pe nervi si fa ceea ce iti spun. Te duc acasa, nu le spui nimic despre ceea ce s-a întâmplat, iar maine dimineață șoferul meu o sa vina sa te ia."
Am încercat sa imi șterg lacrimile înainte sa ajung acasa. Nu vreau ca Ade si Ten sa observe ca am plâns si sa ma ia la întrebări.
Am coborât din mașina lui, fiind încă o data amenințată cu bătaia. Tot ce speram era ca Ade sa doarmă. Am ajuns in sfârșit acasă. Luminile erau stinse, ceea ce e de bine. M-am dus la mine in camera, am pus capul pe perna si am inceput sa plâng.
" De ce eu...??"
Am adormit plângând, foarte târziu oricum. Cand m-am trezit nu aveam deloc pofta de mâncare. Am încercat sa ma bucur de ultimele clipe petrecute acasă. M-am pus sa le scriu lui Ade si Ten o scrisoare in care sa le explic de ce nu o sa mai vin acasa. Evident ca nu este adevărul dar macar nu dispar fara sa le spun nimic. Nu vreau sa fie îngrijorați din cauza mea. Macar atat pot face pentru ei.
Dupa ce am terminat, m-am dus sa las scrisoarea pe masa in bucătărie. Doar ca... Ten era acasa!
Ten : " Hei, buna dimineața, ia loc si mănâncă ceva"
" Ten? Ce faci.. Dc nu esti la munca?"
Ten : " Nu sunt urgente la mubca momentan, este Ade acolo, am sa ma duc si eu imediat, daca vrei te duc la munca"
"N-nu.. E ok"
Ten : " ce ai in mână?"
"Este... Ceva pentru Ade, o las aici, dar sa o citiți cand va întoarceți de la munca bine?"
Ten nu a mai spus nimic, doar se uita la mine foarte confuz. Stiu sigur ca bănuiește ceva. M-am dus in camera mea si m-am îmbrăcat cat de repede am putut, pentru a fi gata inainte ca acel om sa vina sa ma ia. Nu vreau sa apara la usa noastră si sa il vada Ten.
Dupa ce am terminat, m-am dus repede la usa ca sa pot pleca, dar ceva m-a oprit. Ma uitam la Ten care statea liniștit pe canapea, gandul ca nu o sa ii mai vad ma innebunea teribil. Incercam sa ma abțin, nu voiam sa plâng. Nu am putut pleca fara sa il iau in brate.
Ten : " Hei.. Esti ok?"
" Da..... NU, nu te întoarce..... Te rog"
Ochii mei plini de lacrimi nu puteau fii văzuți de el..
I-am dat drumul ușor si m-am îndreptat spre usa in timp ce imi stergeam lacrimile.
Cand eram gata sa inchid usa in urma mea...
Ten : " Abia aștept sa ne vedem din nou....."
Nu am mai putut rezista asa ca am fugit repede afara.
Ten
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Am citit ceea ce era in scrisoarea lăsată de Lili, doar ca.... Credeam ca se pricepe mai bine sa mintă.... Ade o sa fie foarte furioasa cand o sa afle de asta, si mai ales, ca am lăsat-o sa plece pur si simplu.
Lili Am coborât imediat jos, am vazut deja masina si un baiat destul de firav, la costum, care se apropia de mine.
X: " Buna, ma numesc Renjun, esti gata?"
" Da...."
Renjun : " Urcă"
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Tot drumul m-am uitat pe fereastra, gândindu-mă la cum o sa fie viata mea, ce o sa pățesc si cea mai mare întrebare pe care mi-o repetam in minte de o mie de ori.... Cum o sa reacționeze Ade cand o sa afle... Nu stiu cum o sa trăiesc fara ea, nimic nu o sa mai fie la fel...
