Dark Passion

4 - "Mă ameninți ?"

" Oh oh oh oh oh
Yeah, baby, slow down the song
Oh oh oh oh oh
Yeah, baby, slow down the song "

Aud melodia telefonului cum sună . Mă întorc pe cealaltă parte și deschid încet ochii . Razele soarelui îmi intră în ochi și încep să clipesc de mai multe ori . Pipăi noptiera în căutarea telefonului . Îl iau repede și răspund .

- Alo ! Spun eu somnoroasă .

- Allyson , scumpo îmi pare rău dacă te-am trezit eu și tatăl tău am plecat dimineață în Londra la bunica ta am fost anunțați că se află intr-o stare foarte gravă și trebuie să o ajutăm . Ți-am lăsat banii și mâncare , te vei descurca câteva zile .

- Da mamă mă descurc .

- Bine scumpo ai grijă . Pa pa .

- Pa mamă .

Am închis telefonul și am început să mă pregătesc pentru liceu chiar dacă era devreme . Orele le încep la 8:00 și acum era abea 6:20 . Dar nu este nimic am mai mult timp la dispoziție . În tot timpul acesta m-am gândit la bunica . Îmi pare foarte rău că este bolnavă . Am atâtea amintiri frumoase cu ea din vacanța de vară când eram mai mică și mergeam în Londra iar ea îmi făcea toate poftele . Aş vrea să fiu acolo cu ea dar mama sigur nu m-ar lăsa pentru ca voi lipsi de la liceu . Sper să se facă bine , o iubesc prea mult ca să o pierd.

Melodia telefonului meu mă trezește din transă . Îl iau și răspund repede fără să mă uit cine m-a sunat .

- A-alo ! Spun încet .

- Allyson plângi ?

- J - Justin , asta este numărul tău ?

- Da ăsta este . De ce plângi ?

Nici nu mi-am dat seama că plâng . Mi-am dus o mână la obraji , mi-am șters lacrimile și mi-am suflat nasul .

- N-am nimic , sunt bine , spun după câteva secunde .

- Vin la tine , mergem amândoi la liceu .

- Nu , nu e nevoie mă descurc .

- Aşteaptă-mă . Și cu asta închide .

Serios ? Nu aveam de gând să merg din nou cu el la şcoală . Mi-am luat repede geanta și am ieșit afară . Am grăbit pasul pentru a nu mă întâlni cu el și pentru a evita o ceartă posibilă .

Eram în apropierea liceului și m-am uitat repede la ceas . Deja întârziasem 10 minute. Am intrat în liceu încercând să găsesc o scuză bună . Aveam oră la al II- lea etaj . Am urcat câteva scari dar mă opresc pentru ca aud niște pași în spate . M-am întors brusc iar ochii mei intră în contact cu o altă pereche de ochii ciocolati dar care emanau furie .

- J - Justin ? Spun eu speriată .

- Nu ți se pare . Normal că sunt eu . Ți-am spus să mă aștepți . De ce ai plecat singură?

- Credeam că tu stai și vorbești numai cu oameni normali .

- Asta ce mai vrea să însemne ? Întreabă în timp ce se încruntă .

- Ce ? Nu îți amintești ce mi-ai spus în prima zi ? Râd batjocoritor .

Stă ceva timp și se gândește . După câteva secunde un zambet îi apare pe față și începe să râdă .