6 - "Te-am marcat"

515 38 8
                                    

- Allyson POV -

Am deschis ochii încet și am analizat încăperea în care mă aflam . Camera îmi era necunoscută . Totuși era mare și decorată cu bun gust . Atenția mi-a fost captată de niște fotografii cu un băiețel alături de mama , tatăl și sora sa . M-am uitat mai bine la băiețelul din poză care o ținea pe sora sa de mână și imediat mi-am dat seama cine era . Justin alături de familia sa , presupun . Lângă acea poză mai era încă una în care Justin era mai mare alături de Luke și Zayn .

M-am ridicat din pat și m-am uitat prin cameră . Eram în fața oglinzii și abia acum observasem că purtam doar un tricou alb care îmi ajungea până la jumătatea coapselor . Am înjurat în gând că Justin m-a îmbrăcat cu unul dintre tricourile lui .

Am ieșit din cameră și am coborât scările examinând fiecare particică din casă . Era foarte liniște și curat . Oare Justin locuiește singur în casa asta imensă ? Și plus că este curat lună . Ce s-a întâmplat cu familia sa ?

Mi-am alungat toate întrebările din minte când la văzut pe Justin la bustul gol îmbrăcat cu niște pantaloni strei-sferturi negri gătind în bucătărie . Ochii mei s-au mărit când am văzut toate tatuajele de pe pielea sa .

- Îți place ce vezi , ah ? Vocea sa răgușită dar totuși sexi se aude în încăpere .

- Um , nu , nu îmi place chiar deloc . Mai bine ai pune ceva pe tine .

- Iubito nu mai minți , dacă nu vorbeam eu , tu ai fii stat acolo și mă admirai toată ziua.

Obrajii mei deja începuseră să prindă o culoare roșiatică . Mi-am lăsat capul în pământ parul căzându-mi pe față .

- Îți stă bine în tricoul meu , ar trebui să îmi porți hainele mai des .

- Că tot venii vorba , cine naiba ți-a dat voie să mă dezbraci ? Spun încruntându-mă și punându-mi mâinile în şold .

- Rochia aia mi s-a părut cam incomodă , așa că am vrut să te ajut , mărturisește și începe să râdă . Dar stai liniștită aseară nu am fost așa un nesimțit și nu am văzut nimic , continuă el serios .

Am răsuflat ușurată și m-am așezat pe scaun Justin fiind atent la mâncarea pe care o prepara .

- De ce nu m-ai adus aici ? Trebuia să mă duci acasă , spun nervoasă .

- Ai adormit pe drum , răspunde simplu .

- Acum sunt trează așa că du-mă acasă , pufnesc .

Corpul i se încordează și se apropie de mine prinzându-mă de încheieturi și izbindu-mă de perete .

- Să fie ultima oară când ridici tonul la mine ! Spune și mă strânge și mai tare.

- Da ? Întreabă și eu dau afirmativ din cap .

- Nu te-am auzit ! Și îmi ridică fața la nivelul său .

- D-Da , spun mai mult țipând .

- Fată bună , rânjește și se îndepărtează .

Îmi frec încheieturile care erau roșii . Mă I drept spre ieșirea din bucatarie dar Justin se întoarce cu telefonul meu în mână făcându-mi semn să răspund . Ii iau telefonul din mână și mă uit pe ecran unde scria mare "Mama" . Ies din bucătărie și îi răspund .

- Alo mamă !

- Allyson , ce faci ? Ești bine ?

- Da mamă totul este bine .

- Noi vom mai sta ceva vreme pe aici , știi situația .

- Nu-i nimic , mă descurc .

- Să ai grijă de tine , te iubim .

- Și eu pe voi ! Și cu asta am închis

Am simțit două mâini pe cuprinzându-mi şoldurile . Parfumul său îmi invadează nările . Respirația sa fierbinte îmi cade pe obraz . Își bagă capul în scobitura gatului meu și plasează un sărut pe obrazul meu .

- Îmi pare rău , murmură el .

Chiar dacă în momentul ăla îmi venea să țip la el și să îi spun că nu este așa că nu îi pare rău , am lăsat de la mine nu mai aveam putere pentru altă ceartă .

- Nu-i nimic , se mai întâmplă , murmur eu.

M-a întors și mi-a ridicat bărbia cu două degete forțându-mă să mă uit la el . Ochii lui chiar erau sinceri cerându-şi iertare . A început sa îmi lase săruturi pe gat . Un geamăt mi-a părăsit buzele când şi-a înfipt dinți în pielea mea . S-a oprit uitându-se cu admirație la semnul făcut . Am tresărit când degetele sale au făcut contact iar cu pielea mea .

- Te-am marcat , ești a mea . Spune și rânjește .

L-am împins și m-am îndepărtat de el .

- Tu , tu înțelege că nu sunt un obiect cu care să te joci cum vrei . Nu sunt și nu voi fi niciodată a ta , pufnesc eu .

- Eşti a mea fie că vrei , fie că nu , spune chiar foarte calm .

Mi-am dat ochii peste cap și am plecat de lângă el . În bucătărie erau două farfurii frumos decorate . Îl văd pe Justin că se așează pe unul dintre scaune și îmi face semn și mie să fac același lucru .

Am început imediat să mănânc . Am luat o bucățică și am mestecat-o . Era foarte bun , mâncarea era extraordinară . Mi-am ridicat privirea pentru a mă uita la Justin care parcă aștepta un răspuns .

- Este foarte bun , de unde ai învățat să gătești așa ? Îl întreb afișând un zâmbet .

- Mă bucur că îți place , spune zâmbind . Am învățat de la mama mea .

- Unde e familia ta ? Întreb din senin .

Îl văd cum se încordează și se oprește din mâncat .

- Nu e treaba ta , spune dur .

- Oo ba cred că este din moment ce " sunt a ta " așa cum zici tu ar trebui să știu , pe fața mea apare un zambet victorios .

- La naiba cu tine ! Spune nervos și da cu pumnul în masă . Trece pe lângă mine ieșind nervos din bucătărie .

Lacrimile au început să curgă pe obrajii mei . Îmi era frică de ce se mai putea întâmpla . Îmi era frică de el .

- Felicitări Justin Bieber ai reușit să mă faci să te urăsc !

Dark PassionUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum