17 februarie 2001
18:45
Am deschis ochii în lume. Doctorii se foiau în jurul meu și așteptau să urlu ... Nu știu ce e așa de interesant când o piticanie îți urlă pentru prima oară în creieri înafară de faptul că e vie.
Am fost dusă într-o sală mare apoi m-au conectat la niște aparate ... Nu am putut să respir timp de 2 ore fără acele aparate ... Toate asistentele și doctorii erau în jurul meu și se îngrijorau. Auzeam că vorbeau, dar nu știam ce fac sau ce spun.
Mama a aflat de asta după ce eu respiram din nou normal ... Mă bucur că doar eu am avut de suferit după începutul ăsta.
De aici a început tot ....
