Necunoscutul

Altceva, dar ce ?

Pentru a porni in cautau prea necunoscutului atat fizic dar si psihic, trebuie sa incepi cu necunoscutul din oglinda. Cu propria persoana, cu propriul spirit, cu propriile decizi, vise si asa mai departe. In esenta.. tot ce tine de tine.

  Trebuie sa pornesti in cautarea ta, sper exemplu daca iti place verdele, de ce iti place ? Iar daca nu-ti place, de ce nu ti-ar placea verderele ?  Trebuie sa gasiti o explicatie in subconstientul vostru pentru toate domeniile pe care mergeti, cum  ati ajuns sa fiti pe un profil la liceu care va displace, sau locul de munca devine obositor si dezgustator, de ce ? descoperiti-va, simtiti cu adevarat viata, fericirea, multumirea..pacea sufleteasca.. Nu ati cautat suficienta de adanc sau ati inceput de la jumatate, ratand primii pasi de baza, care ar putea fi nefolositori pe parcursul vietii, dar pana iti gasesti drumul o sa ai momente de ratacire si o sa ai nevoie de acei pasi de baza, de inceput, de unde ai plecat.

As vrea sa subliniez ca nu este usor, totodata nici sigur pentru viitor, dar mereu sunt exceptii si daca iti termni micul drum de regasire la timp o sa fie benefic fiindca poti ajunge foarte sus datorita a tot ceea ce ai invatat pe parcurs. Poate dura saptamani, luni chiar ani sau milioane de ani..depinde cand te-ai  pierdut, in ce viata s-a intamplat asta, in ce circumstante si de puterea ta mentala pentru a intelege, a accepta si a trece mai departe si peste obstacolele pe care cu timp in urma nu ai putut sari sau ocoli. Toate actiunile din viata noastra ne formeaza pe noi ca oameni conteaza sa punem punct in momentul in care ne depasesc si nu le putem face fata, ne formeaza, dar daca nu le tinem sub control ne pot controla ele pe noi si se ajunge la lucruri tragice pe care nimeni n-ar trebuie sa le doreasca .

Cine suntem noi cu adevarat? ne cunoastem indeajuns de  bine incat sa putem gasi fericirea in orice moment, putem ramane stabili si cu incredere in noi indiferent de circumstantele in care ne aflam ?  Cred ca fiecare dintre noi nu isi asuma tot si asta il determina sa nu accepte realitatea trecand cu vederea, ca pe ani sa devenim instabil emotional si sa nu putem sa realzizam de unde a inceput aceasta perioada a vietii noastre, lasand in urma amintiri neplacute care isi extrag factorii de viata din energia si fericirea noastra. Urmata de o situatie delicata, ajuncad la schimbarea de roluri iar noi ca persoane devenim amintirea . Mi-as dori ca acest lucru sa nu pateasca absolut nimeni si sa reuseasca sa depaseaca perioadele anxioase, depresive, triste in general. Acesta este inca un motiv pentru care trebuie sa luptam sa ne regasim. -oamenii sunt mai vicleni decat serpii, ascund secretrele dar, niciodata prea adanc in subconstientul lor-

Ar trebui sa ne gandim foarte bine la tot ceea ce ne place, la ce ne afecteaza sau mai bine zis ce lasam sa ne afecteze. Totul depinde de noi, nu avem nevoie diferite stari, persoane sau obiecte care ne fac rau, sunt toxice. Trebuie sa ne punem pe primul loc indiferent de situatie, chiar daca e foarte greu sa acceptam asta, si uneori ne simtim goi inauntru, si ne inchidem pentru ca cei din jur sa nu observe probleme noastre, la un moment dat se aduna mult prea multe lucruri si nu putem face fata. Ar trebui sa apelam la un specialit pentru moment sau sa gasim o persoana potrivita caruia i-am putea spune durerile,probleme cu ce suntem incarcati negativ din toate punctele de vedere, majoritatea persoanelor aleg o cunostinta, cineva care nu este apropiat si care nu ar judeca indiferent de circumstantele in care ne aflam. 

Pe fiecare dintre noi o sa ne loveasca ceva si o sa cadem sau doar o sa fim miscati putin de pe drumul nostru si daca nu ne ducem in jos ne oprim, ne va lua ceva pana sa putem inainta sau cel putin sa putem merge mai departe si aceasta situatie este inevitabila fiindca chiar si in subconstient ne formeaza. Asa ca daca nu putem invata inainte de eveniment cum sa procedam ca sa dirijam situatia sa nu se ajunga la cazuri cumplite, macar sa o directionam pe parcurs sub o forma pozitiva . Cu timpul o sa putem intelege de ce ni se intampla anumite lucruri in viata si o sa ajunge in punctul unde vom vedea exact de ce am trecut prin atatea, daca reusim sa ajungem acolo o sa putem fii linistiti fiindca nimic nu o sa ne doboare. Totusi fericit, pe deplin nu poate fii decat un om prost sau lipsit de empatie, personal un om lipsit de empatie este doar un trup. Pentru unii ar putea fii o salvarea, dar cu putina cercetarea pot afrima ca devine mai rau. 

viata e frumoasa in orice circumstante, problemele sunt doar niste lucruri atat de firave provenite din psihic,  cainele sper exemplu nu are un adăpost, nu poate vorbi sa spuna ca ii e sete, foame, vrea atentie, poate s-a lovit  si totusi e mereu atat de fericit.. Noi ? noi nu putem fii fericiti din cauza ca nu avem borseta gucii, haine de firma, casa cu 7 etaje.. Probleme nu trebuie sa avem nici macar atunci cand ne pierdem sanatatea.

Oameni buni, regasiti-va! Descoperi sensul real al vietii, al vostru ! Descoperiti-va !