Capitolul 2 ~Hmmm...~

35 3 0
                                    

Nu a mai apucat sã imi zicã s-au sã mai indrãzneascã sã imi mai facã ceva. Mama a ajund acasã . Unica mea salvare. Mã coboarã pe covor si dispare. Tip , iar mama fuge pe scãri spre camera mea.
-Hei draga mea ce s-a intamplat ? imi spune ingrijoratã.
Ea nu crede in toate aceste lucruri pe care le spun....pur si simplu mã crede nebunã....inspir adanc si prefer sã nu imi exteriorizez sentimentele in preajma dansei.
- Nu s.a intamplat nimic... Imi pare rãu cã te-am alarmat asa ... Credeam cã e o insectã scarboasã in camera mea.....;am incercat pe cat posibil sã evit adevãrata problemã.
Totul in jurul meu se sfarseste....maine......incã o zi de chin , ziua cea mare. PRIMA zi de LICEU ..parcã nu putea fi mai rãu..
Un sentiment neinsemnat imi cuprinde inima ...doresc sã ii spun neinsemnat pentru cã nu mã mai afecteazã..sau cel putin asta vreau. Mici lacrimi se strecoarã pe obrajii mei urmand sã fie uitate de orice zambet al chipului meu.
Este vorba de tatãl meu.. Imi este un dor nemãrginit si inexplicabil de el. Si da...parintii mei sunt divortati incã de cand aveam eu 5 ani... Din cauza divortului eu si mama am fost nevoite sã ne mutãm amandouã in alt oras , sã o luãm de la 0 dinou . Nici acum nu am inteles adevãratul motiv pentru care ei au divortat ...dar sincer nici nu vreau sã aflu.. Nu as vrea sa o supãr dinou pe mama cu intrebãrile mele idioate . Ahhh.....era sã uit....cat de aerianã pot fi ....numele meu este Aby si am 16 ani .
Iar acesta este doar inceputul vietii mele " minunate " si extrem de dubioasã.

Bunã tuturor cititorilor atat de draguti cã si-au folosit timpul lor citirii acestor capitole. Vã multumesc extrem de mult !!!! Tu ! Da tu cititorule !! Esti cel mai tare :3 nu uitati de pãreri care sã stiti mã ajutã enorm sã continui cartea pe care vãd cã vã place cea ce mã face sã mã simt fucking awesome.!! :D vã doresc o zi minunatã bye :*

AparitiaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum