Ultimul joc

Capitolul 5-In care port o conversatie ciudata...

Dupa ce m-am trezit din starea de inconstienta in care ma aflam, am observat ca eram in acelasi pat alb de spital, insa bandajele ce imi infasurau mainile si picioarele disparusera, lasandu-mi la vedera membrele palide care incercam de fiecare data ssa le ascund. Am incercat sa ma raidic si sa imi trag blugii peste picioare , insa nu ma puteam misca. Parca am fost fixat cu super-glue de pat( si la cat de multe farse mi-a facut fratele meu in toti acesti ani,  chiar stiam cum e sa fii lipit cu super-glue de pat) .Am incercat sa ma zbat , insa stransoarea devenise mai puternica. Deodata am auzit o voce:

-Nu  te zbate, iti faci rau. Niciunul nu vrea ca tu sa te simti rau, nu?

Mi-am intors privirea si am vazut-o pe fata care a vorbit inainte cu doctorul. Era aproape de fata mea , si ma privea cu nesiguranta. nu stia daca sa aiba incredere in mine, de parca o tradasem sau ceva de genul asta. In orice caz, era foarte frumoasa. Avea parul negru si lung, iar ochii erau de un negru intens, care imi aminteau de ochii mamei pe care nu ii vazusem deprea mult timp.Fata ei era senina, si am inteles ca ma studia la randul ei pe mine. Probabil daduse deja de cosurile care erau pe fata si de care nu pot scapa sau de parul ciufulit care mai mult ca sigur era mai dezordonat ca de obicei. In ciuda faptului ca eram intr-un spital (sau cel putin asta credeam eu) si aveam lucruri mai importante decat cum arat, am incercat sa imi indrept parul, insa fara folos.

-Ma faci sa rad, spuse fata pe un ton jucaus, lasandu-si la iveala dintii albi si drepti.Chiar nu ai ce face mai bun decat sa iti indrepti parul?
-De unde stii ca asta doream sa fac?am raspuns cu mirare, in timp ce ma uitam la acei ochi negri care ma fermecau.
-Voi baietii sunteti toti la fel.Numai de cum aratati va pasa. Niciun pic de cunostinte sau bun simt.
-Hei, nu generaliza, am spus eu fiind oarecum indignat. Eu sunt diferit. 
-Ce te face sa crezi ca tu esti diferit?Faptul ca ai gasit un portal care te-a adus aici si ai o sansa sa salvezi lumea? Asta?
-Stai asa, am spus eu in timp ce incercam sa procesez cele spuse. Ai spus cumva "sa salvezi lumea"?
-Nu, ce te-ar face sa crezi asta?spuse ea cu nesiguranta in ton, de parca ar fi spus ceva ce nu trebuia sa stiu. Ai auzit altceva. Ce iti amintesti?
-Imi amintesc cum am intrat intr-un portal din camera mea si am ajuns aici, i-am raspuns, incercand sa acund faptul ca am auzit convorbirea intre ea si doctor. Sunt cumva in rai?
-Nu, ce te-ar face sa crezi asta?
-Huh, te confundasem cu un inger, spusem eu in timp ce ea a rosit si mi-a dat o palma peste fata. Hei, asta pentru ce a fost?
-Pentru comparatie,spuse ea in timp ce isi ascundea roseata din obraji cu parul ei negru. Nu ma consider un inger. Poate vindecatoare. 
-Vindecatoare?
-"Healer". Poate termenul asta ti se pare mai cunoscut.

Intradevar, termenul de "healer" mi-era foarte cunoscut. In orice joc MMO exista o clasa de caracter numita "healer" care avea ca scop principal sa ii vindece pe cei raniti din timpul luptei, insa era doar in jocuri. Nu era ca si cum asta ar  fi real, nu?

-Da, imi este cunoscut. Dar unde ma aflu?
-Nu e logic?a raspuns cu o vaga siretenie in glas.Intr-un spital
-Nu e orice fel de spital,nu?am raspuns dupa cateva secunde de gandire.
-Se pare ca nu esti asa de prostut pe cat credeam, a raspuns razand. Esti intr-un spital de gamer.Locul unde gamerii raniti sunt ajutati de persoane ca mine ca sa isi revina. 
-Dar vad ca nu faci nimic. Doar prezenta ta ma ajuta?

Drept raspuns, s-a ridicat de pe scaunul pe care statea si s-a indepartat la 3 metri de mine . Imediat am simtit cum toate oasele incep sa ma doara mai rau ca inainte si nu mai puteam suporta durerea. 

-Ok, te cred, i-am raspuns in agonie. Acum ai vrea sa vii si sa ma onorezi cu prezenta ta?
-Desigur, mi-a raspuns razand. Ai fost ranit destul de rau la impact. Va dura destul de mult timp pana te vei vindeca complet cu ajutorul meu. Macar avem timp sa vorbim
-Ok. Dar nu exista o cale mai rapida de a ma vindeca? Nu pentru ca nu imi place compania ta, dar nu cred ca ti-ar placea si tie sa stai pe un pat de spital atat de mult timp.
-Ar fi ceva, insa e prea riscant, a sspus ea in timp ce a ridicat de pe masut care se afla langa patul meu un flacon de sticla ce continea o substanta rosiatica. E un lichid de vindecare. vindeca ranile instant, insa daca e prea mult, poti sa arzi. Iar la tine am avea nevoie de un ser foarte concentrat ca sa te faci complet sanatos. La fel de concentrat ca asta , spuse ea, aratand cu degetul spre un flacon de sticla care continea un lichid rosu ca sangele. Insa daca ai bea asta , probabil ai muri. 
-Ok. Si cand voi iesi de aici dupa calculele tale?
-In cam 3 saptamani, cu ingrijire din parta mea. Stiu ca nu suna promitator, dar o sa te simti cam nou dupa asta, spuse ea, in timp ce imi daduse o ligurita mica din flaconul cu lichid diluat. Imediat, am simtit cum trece prin mine un val de energie. Asta te va ajuta ca pentru doua minute sa rezisti fara mine, cat timp eu ma duc sa vorbesc cu cineva,a zis razand in timp ce se ridica si pleca de langa mine. 

Cum a plecat, mi-am concentrat toata puterea in mana astfel incat sa reusesc sa o misc pana la masuta. Am apucat sticla cu solutie concentrata si i-am scos dopul. Stiam ca e o idee FOARTE rea, insa ce putea sa fie mai rau de atat? Pana si moartea mi se parea mai buna decat tortura asta de a astepta pana ma vindec. Am dus buza sticlei la gura si am baut tot lichidul, pana la ultimul strop, dupa care am pus sticla pe masa si am asteptat sa vad ce se intampla. Pe moment nu am am simtit nimic, insa deodata....

Dragi cititori, va multumesc pentru 100 de vizualizari. Stiu ca e un numar relativ mic, dar pentru mine inseamna mult. Va iubesc pe toti ;)
Stay awesome Bros :D