𝒚𝒐𝒖𝒓 𝒔𝒎𝒆𝒍𝒍

༒︎𝚌𝚊𝚙𝚒𝚝𝚘𝚕𝚞𝚕 1༒︎

nu știu când am început să o plac . poate că atunci când i-am auzit glasul sau...atunci când i-am simțit mirosul care mă face să-mi pierd mințile . acel miros dulce de mango , amestecat cu parfumul meu e ceva nemaipomenit...
de ce ea este cea care mi-a atras atenția ? pentru că ea este unica a cui miros îl simt...
ziua în care am întâlnit-o a fost una obișnuită . universitățile noastre sunt una lângă alta și mă mir cum de nu am întâlnit-o înainte .

- leah , de câte ori ți-am spus să folosești  culori mai deschise . - răsună glasul profesorului desupra fetei .
  ea , stând cu căștile în urechi , desigur că nu-l auzi . bărbatul bătu cu dosul degetului în pânză și ochii albaștri ai fetei îl priviră .
- da ? - glasul ei era scăzut , dar foarte atrăgător .
- folosește culori mai deschise , afară e ziua , nu seara târziu . - spuse profesorul și plecă spre alt elev .
  leah răsuflă adânc și se uită spre universitate , apoi pe pânza pe care picta . fiecare detaliu a clădirii era redat ideal , cu excepția cerului albastru , pe care fata îl schimbă în unul posomorât și plin cu nori gri .
  se uită la ora de pe telefon și se ridică de pe bancă . începu să strângă pensulele și vopselele , le puse în ghiozdan .
- pleci mai dereme ? - întrebă fata care stătea lângă ea și desena pe pânză  schița clădirii .
- da , ne vedem mâine . - leah își puse ghiozdanul pe umăr și chipiul pe cap , luă pânza în mână și plecă spre ieșirea  din parc .
  ca de obicei asculta muzică în căști , ca de obicei mergea pe același drum spre universitatea de alături . dar ceva nu era ca de obicei .
brusc se lovi cu umărul de cineva și acel cineva scăpă telefonul , dar leah reuși să-l prindă .
- îmi pare rău . - spuse leah și observând mâinile acelei persoane , îi dăduse telefonul .
- mersi . - la auzul glasului lui , fata încremeni și ridică capul .
  Băiatul o privea rece și nepăsător , dar într-un moment făcu ochii mari de uimire și își acoperi gura cu mâna . leah dădu din cap și plecă mai departe .
,,ce straniu , avea pielea așa de palidă" își spuse leah mergând înainte și mușcându-și buzele ,,concentrează-te la drum , leah"
  ea urcă scările și deschise ușa masivă  a universității de muzică și teatru . la orar observă siluetul cunoscut și merse în grabă spre el .
- hey . - spuse leah și băiatul se întoarse  brusc spre ea .
- babe , ai terminat deja ? - pe fața  băiatul apăru zâmbetul , iar din urma lui și gropițele .
- da , tu ce faci ? nu plecăm acasă ?
- o secundă , trebuie să schimb orarul pe mâine . - namjoon din nou se întoarse spre ecranul digital de pe perete . - mâine va fi concertul ,,full moon" și o să participe toți pianiștii din universitate .
- pot să vin și eu , nu ?
- desigur , o să mergem împreună . - băiatul zâmbi și termină de tastat , se întoarse spre leah . - plecăm ?
- mhm . - fata dădu din cap și ambii s-au pornit spre ieșire .
când au coborât scările , namjoon se opri brusc privind undeva în depărtare . leah observă asta și îl trase de mânica hanoracului .
- ah , scuze . - el o privi zâmbind și tabloul din mana fetei îi atrase atenția . - ce e ?
- de-abia acum am observat tabloul , pot să-l văd ?
- încă nu e terminat . - leah strânse din nas , lucru care mereu îl face pe joon să se mire . leah e o fată neobișnuită , care în orice moment poate să facă ceva ce să nu fie tipic ei .
- ești așa de rea . - băiatul surâse și o luă  de mână . - și ca de obicei ai mâinile reci .
- iar tu ca de obicei îmi spui asta de fiecare dată când mă iei de mână . - spuse leah și zâmbi slab .

  degetele lungi și palide alunecau ușor  pe clapele albe ale pianului . într-un  sfârșit , melodia se opri și băiatul se ridică .
- nu uita mâine de concert . - spuse profesorul în timp ce băiatul își luă rucsacul .
- desigur . - yoongi din nou îl uimi pe profesor cu glasul său scazut și răgușit .
băiatul ieși din cabinet și răsuflă  adânc , era îmbrăcat în haine destul de subțiri pentru timpul răcoare de afară . dar ăsta e un lucru tipic lui și toți s-au obișnuit cu asta .
  coborând încet scările universității  , yoongi citea notele melodiei din telefon pentru concertul de mâine . chiar când ocoli , cineva se lovi de brațul lui și băiatul scăpă telefonul din mână .
  ,,oh , holy jesus , e salvat" își spuse yoongi când fata îi prinse telefonul în aer .
- îmi pare rau . - auzise el și primi telefonul , avea un glas destul de neobișnuit .
  ,,din cauza chipiului nu pot să-i văd fața" băiatul aplecă capul într-o parte dar fata ridică brusc capul și îl privi cu ochii săi albaștri deschis ,,miroase a ceva dulce" își spuse el și peste câteva  secunde își dădu seama ce se întâmplă , își acoperi fața de uimire . simte mirosul , și nu e o iluzie , se întâmplă cu adevărat .
  yoongi rămase încremenit după ce fata plecă .
- îi simt încă parfumul...așa de dulce . - șopti yoongi sub nas și ridică capul , căutând-o cu privirea .
ea urca în grabă scările universității lui ținând în mână un tablou de pânză ,,posibil că învață în universitatea de arte de alături"
  Min trase din nou aer în piept , dar nu simți deja nimic . mirosul dulce de mango dispăru și el își mușcă buza .

to be continued...