La școala:
- O, Doamne, ce priveliște oribila.
- Știu Nyx.
- Jenn, ce-i cu tine? N-ai spus nimic toată ziua.
- Nimic Yuki, nimic.
- Jenn!
- Bine uite! Știu ca suna aiurea dar trebuie sa ne întoarcem.
- Acasă la noi? Spuse ea sperând ca nu ma refer la etajul 6.
- Nu, trebuie sa ne întoarcem la... Apartamentul 66.
- De asta mi-era frica... Dacă stau acolo niște criminali și de data asta sunt acasă?
- Dacă locuiește cineva acolo de ce cartela de acces ar fi la administratora și nu la persoana respectiva?
- Ai impresia ca nu exista copii?
- Ai... La asta nu m-am gândit!!
- Da...
- Eu tot ma duc acolo ca sa aflu ce se întâmplă.
- Ce se întâmplă e ca ai înnebunit.
- Tu nu știi ce mi se întâmpla.
- Ce se întâmplă?
- Am simțit o prezenta ciudata, o forță negativa,nu era un om.
- Am crezut ca era doar senzația mea.
- Deci ne întoarcem?
- Da!
- Yes!
Bineînțeles ca am reușit sa le convingem și pe Nyx și pe Ket.
Următoarea noapte am fost din nou acolo. De data asta a fost și mai înfricoșător eram asa de speriate i.cat Yuki S-a enervat și a urlat...
- NU EXISTA FANTOME. Apoi a ieșit di apartament trântind ușa. A doua zi nu a venit la școala. După ore am mers direct la ea acasă. Părinții ei erau la serviciu. Ușa casei era deschisa ceea ce ni s-a părut foarte ciudat pentru ca ea e foarte precauta. Am dat buzna în casa și am fugit la ea în camera. Pătura de pe pat era rupta în doua aruncata pe jos. Sub ea am găsit jurnalul lui Yuki în care scria NU EXISTA FANTOME. Dar acel NU era tăiat cu sânge și pereții erau plini de sânge. Ce se întâmplase cu Yuki???
