La limita gloriei

Chiar simt ca ma iubesti

Cred ca era momentul potrivit sa îmi fac curaj și sa nu mai fiu călcată in picioare.
Jason părea nervos de gestul meu dar mai nervoasa eram eu de abuzurile lui.

-Ia ți mâna de pe mine!spun eu smucindu mi brațul din mâna lui nervoasa.

Îl priveam in ochi cu cea mai mare ura și îmi doream sa dispară din fata mea.

-Ai mâna puternica ,spune el rânjind in timp ce își atingea obrazul.
-Sper ca te a durut.

Se uita la mine pentru câteva secunde ,apoi rânji grosolan.
Era un ticălos și un nesimțit.Mila fata de el a dispărut in momentul acesta,nu îmi pasa trecutul lui...nimic nu îți dădea dreptul sa faci asa ceva.

-Pari nervoasa.
-Îți bati joc de mine?spun eu ieșindu mi din pepeni.
-Dacă nu ai văzut pe usa,este interzis ca cineva sa între in camera mea.Nu te ai gândit ca intri intr un joc periculos?spune el amuzat.

De ce nu ma putut avertiza nimeni de intimitatea acestui print țâfnos ?Acum trebuie sa îndur toate astea numai pentru ca i am intrat putin in camera ?
Privirea lui ma enerva la maxim,stiam ca își bate joc de mine ,și nu aveam răbdare la jocurile lui.
Nervi mei nu s au mai calmat,m am apropiat ușor cu tupeu de el și i am spus tot ce aveam de spus.
Apasandu l ușor cu un deget pe piept amenintator ,acesta era uimit și in același timp ii plăcea,cea ce pe mine ma ducea și mai tare in punctul de al lovi.

-Ți se pare amuzant sa razi de oamenii ca mine.
Ți se pare ușor sa ai totul pe tava,da uite ca jocurile astea nu îți merg cu mine Jason.
Am venit sa îți spun sa fi prezent la ziua tatălui tău,pentru ca unul singur ai...iar când el nu va mai fi ,îți va părea rau.Nu ma interesează și nu ma interesat nici măcar pentru o secunda persoana ta,dar măcar nu fi un nemernic.

Cu aceste cuvinte dure l am dat pe spate.Nu stiam care dintre noi era mai șocat,eu ca am avut curaj sa spun aceste lucruri ,sau el auzindu le pe fata ?
Ranjetul lui dispărea iar privirea lui deveni una nervoasa și iritată.
Dintr o data acesta face un pas tupeist spre mine și ma izbește de perete.

-Ce crezi ca faci?!lasa ma sa plec!spune eu nervoasa și panicata.

Ma ținea cu doua mâini la perete pentru a nu putea pleca,se uita la mine și era la 2 centimetri ca buzele noastre sa nu se atingă.Inima îmi stătea in loc panicata, și nu stiam ce sa fac.Se uita in ochii mei cu o privire serioasa și dominanta încât începeam sa cred ca iar îmi va face ceva.

-Cine te crezi tu sa te bagi cu atata tupeu in viața mea?spune el privindu ma in ochi nervos.

Nu puteam lasa garda jos,trebuia sa îmi revin și sa fiu dura pana la capăt pentru al înfrunta.

-Sunt cea care și a pierdut tatal exact ca tine doar dintr o simpla ambiție prosteasca !chiar vrei sa regreti toată viața pentru comportamentul tău??!
-Nu sti nimic despre mine s au tatal meu!iesi afara!

Dintr o data acesta ma ia cu brutalitate de mâna și ma arunca afara din camera trântind usa in urma lui.
Super Tara...acum ca l ai provocat,încă un motiv de scandal pe viitor...

-Pfff....de ce fac lucruri fără sa le gândesc ...?

M am pus ghemuită pe jos in fata ușii și ma tineam de cap îngândurată.Nu stiam cum pot iesi din încurcătura asta.Eram la limita limitelor de a nu mi se întâmpla ceva mai grav in camera aceea.De ce nu m am putut bucura ca am scăpat nevătămată ?De ce a trebuit sa îl provoc mai tare?chiar mi am căutat o...?
Dintr o data vine lângă mine un o fetița și îmi întinde o jucărie.Mi am ridicat capul pentru a vedea cine este ,dar nu îl cunosteam.
Era atât de micuța și adorabila,ma întreb ce cauta aici.S a pus pe jos lângă mine și râdea atât de adorabil.