Profesorul De Biologie [✔︎]

Capitolul 5

Am promis că voi fi primul.

- Despre ce secrete vorbeai cu Jin? Ce ascunde Hwa?

Yoongi rămase pur și simplu șocat. De unde aflase el ce vorbise cu Jin? Era spion sau agent FBI?

- Cum de-

- Yoongi, ești conștient că există camere și microfoane, nu? Așa putem asculta tot ce spun elevi. Acum spune, ce ascunde Hwa atât de întunecat?

- Ascultați, eu am venit aici pentru a va răspunde la câteva întrebări despre Hwa. Nu să îi bârfesc viața ei personală.

Jeon începu să râdă când auzi spusele băiatului cel privea confuz deoarece nu înțelegea ce este așa de amuzant.

- Yah, înțeleg. Bine, îți spun. Young a mai avut iubiți?

Ba da ăsta știe unde să lovească.

- Nu.

- Este îndrăgostită de Jin?

De această dată, Yoongi începu să râdă, Jeon privindu-l incuntat.

- Dumneavoastră chiar v-ați îndrăgostit de Hwa. Yah, va spun de acum, nu aveți nicio șansă. Plus, veți face ani grei de pușcărie, e încă minoră.

- La unul nu va mai fi. Deci răspunde la întrebarea, este sau nu.

- Ea-

Yoongi fu întrerupt din a spune ceva când ușa clasei de deschise privind acum amândoi spre ea.

Băiatul își închise ochii ușurat când văzu că era Jin, Jeon in schimb fiind încordat.

- Da, este. Și presupun că și dumneavoastră știți de cine.

Yoongi îl trase pe băiat după el înainte ca acesta să pună întrebări, lăsându l pe Jeon singur in clasă fiind extrem de nervos.

Își dezlegă cravata de la gât dând cu ea pe jos, la fel făcând și cu lucrurile de pe catedra sa.

- Ahh! La dracu cu Seokjin! Eu trebuie să fiu în inima ei, nu el!

Spuse acesta nervos, dărâmând chiar și câteva bănci, însă se opri când ajunse în dreptul celei în care stătea Hwa.

Privirea spre ea fără sa zică nimic, parcă imaginea cu ea din mintea lui, apărând acolo. Se uita acum in ochii ei, ea făcând la fel, chiar daca știa că este o iluzie, își apropie ușor capul de ea, vrând să o sărute dar-

- Yoongi ești-

Se opri în loc, iluzia din mintea sa dispărând când auzi vocea fetei cel inebunise intorcând capul acum spre ea, văzând cum se uită șocată prin jur.

Zâmbi scurt, când o văzu luând mâinile de pe banca ei, apropiindu se ușor de ea.

- Oh, domnule Jeon. Îl căutăm pe Yoongi și Jin. I-ați văzut?

- Îhm. Tocmai ce au plecat de la mine din clasă.

Fata răsuflă ușurată când auzi asta, vrând să iasă din clasă dar privirea îi căzu din nou pe băncile ce erau pe jos, la fel și lucrurile bărbatului.

- Ăm..ce s-a întâmplat aici?

- M-am enervat pe un prost pentru că îmi stă în cale din a avea ceva.

- Oh, păi bine. Eu, voi pleca acum. Sper sa va rezolvați problema.

Când să iasă din clasă, fu prinsa de talie și trasă spre corpul băiatului ce o lipise de el, fata țipând scurt din cauza sperieturi.

- Domnule Jeon ce-

- O dată, o data strigă mă pe numele meu, fara formalități. Vreau să-mi aud numele rostit de tine.

Hwa era pur și simplu șocată de acțiunile băiatului, mai ales sa simțea cum era din ce in ce mai lipită de corpul său, astfel putând să simtă abdomenul său lucrat prin aceea cămașa și bărbăția lui ce devenea din ce in ce mai simțită.

- Domnule Jungkook, trebuie sa-

- Nu. Nu așa, fara domnule. Fără formalități.

Spuse și își rezemă capul din scorbura gâtului ei, inima fetei începând să bată puternic când îi simțea respirația caldă pe gâtul său.

- J-Jungkook.

- Mai spune o dată...

Spuse băiatul pe un ton liniștitor și ușor excitat in același timp. O lipi complet de el, fata tresărind puțin când acum fundul ei era presat de masculinitatea sa.

- Jungkook... Acum, pot pleca?

- Mai stai puțin așa te rog. Ahh

Auzi un mic gemăt din gura sa, când acum el se freca de ea, șocată când își simți fusta ridicată, mâna lui Jeon ajungând pe fundul ei.

Imediat se îndepărtă de el, uitându-se in ochii lui, el răsuflând greoi și fiind transpirat tot, dar totuși se apropie iar de ea.

- D-Domnule Jeon. Eu chiar trebuie sa plec.

- Ah, deci mi-ai provocat o erecție urâtă, și acum mă lași așa cu ochii în soare? Nu ai învățat la biologie că nu trebuie sa stai excitat?

Băiatul lua fata de talie și o lipi de un perete, având mâna pe obrazul său drept privind o intens în ochii.

- Te las sa pleci fără să îmi rezolvi mica problema dacă...

- Daca?

Își coborî spre buzele pline și cărnoase ale fetei, mângâindu le cu degetul mare ușor.

- Îmi oferi un sărut.

- Nu pot, eu-

Insa prea târziu, căci băiatul își lipise buzele de ale ei, înainte să lase fata sa continue, ea rămând în șoc.

Jeon începu să-și miște buzele peste ale fetei, încruntându se când văzu că nu-i răspunde, mușcând o puternic de buza, țâșnind puțin sânge din ea, însă nu-i pasa.

Își puse ambele mâini pe chipul său, o data ce fata îi răspunse, sărutând o tot mai flămând și disperată să-i simtă cat mai mult buzele moi.

Eleva mea, nu ai idee cât de mult am așteptat acest moment.
Ca buzele tale, sa fie gustate de mine.
Acum sunt ale mele, și așa vor rămâne.