Răpirea

Capitolul 3

Încep sa urlu. Tot ce se aude e cum o mașina se porneste.Încep sa plâng și din fata se aude o voce care îmi este cunoscuta:
—Nu mai plânge, o sa fie totul bine...
Cunosc vocea dar de unde? Vocea aparține cui? Ugh! Umm.. Băiatul de la telefon!! Frirar!! Oare o sā mā omoare?Oricum nu pot trai fără Mark!!
— O sā îl uiti. Nu l-ai iubit cu adevărat ,se aude vocea calma care ma enervează și mai tare. Imi pare rău , dar doar pe mine ai voie sa iubești, nu pe altcineva.
Îl urăsc !! A-și da orice sa îl omor, ba nu sa îl chinui pana la moarte sau sa îi torturez pe cei dragi!
— TE URĂSC !! urlu eu .
—Știu , dar încurcând o sa ma iubești...
Nu mai spun nimic și ma chinui sa adorm.
Mā trazesc când cineva ma atinge pe mâna. Nu ma feresc pentru ca nu știu dece e in stare băiatul care tocmai a omorât pe cineva. Are mâna fierbinte și ma relaxează atingerile lui.
— Maya,trebui sa mănânci ceva ...
Încerc să îmi deschid ochi dar observ ca îi am acoperiți și încep sa ma panichez.
—Totul va fi bine, bine? Nu te speria nu vreau sa îți fac rău...
— Tocmai l-ai omorât pe Mark...și ..eu..
Ma oprește punându-și degetul pe buzele mele, ce a ce ma liniștește.
— Uite, ia asta, nu e otravit, promit solent!
Iau o înghițitura din burger(cred ca e burger) și în mai puțin de 5 min termin tot burgarul. Simt cum amețesc și aud din ce in ce mai încet.
— Îmi pare rău dar trebuie sa dormi...până ajungem acolo...
Și simt cum el ma săruta pe obraz și îmi da firele laoparte de pe frunte. Fix atunci adorm iar in visele mele mi-l imaginez cum arată băiatul care l-a omorât pe barbatul vieți mele.
Oare avea dreptate? Eu nu îl iubeam pe Mark? Adică nu am făcut niciodată dragoste dar asta nu înseamnă ca nu îl iubeam. Era ca și familia mea...ca și familia mea..