Pulbere

3. 10 August pe Champs-Élysées

Atmosfera estivala captura in intregime existentele finite pentru a le repropaga traiectoria inspre trairile sufletesi de multumire si fericire inconstanta. Caldura din aer transmitea fiori dulci de extaz prin golicunea neatinsa ce isi prelungea expansiunea prin pieptul incordat al fetei, iar respectiva fierbinteala parca era menita sa imbratiseze sufletele pure.

Dupe ce a asistat la o dezbatere neasteptata intre parintii ei, care isi sustineau pe rand punctul de vedere in ceea ce privea importanta zilei de 10 august pentru francezi, Ivy a parasit locuinta pentru a se intalni cu prietenii ei. Nu a avut taria de caracter necesara pentru a aminti cele auzite in timp ce statea incremenita pe holul pustiu care facea legatura intre camerele situate la poli opusi. Era intr-adevar, surprinzator de curioasa pentru a afla vestea stranie a parintilor ei, insa in adancul inimii sale simtea ca a savarsit ceva nedrept ascultand vocile ingrijorate care murmurau nesigure dincolo de usa masiva de lemn. Dar in aceasta seara a promis mai mult pentru sine ca va evita sa-si indrepte gandurile spre problema trecatoare si va profita din plin de distractia nocturna, mentinandu-si atentia pentru o scurta perioada asupra lucrurilor superficiale, asemeni restul adolescentilor amuzati.

Lucas o astepta in fata "Resedintei Luxuriante" cum ii placea adeseori sa o numeasca, stand sprijinit de masina sa neagra si lucioasa care ii reflecta perfect silueta atragatoare si masculina. Cand o zareste, baiatul initiaza un salut militaresc, dand libertate unei voci mult prea senzuale pentru seriozitatea gestului :

- Buna Seara, General Chantal! Soldatul Evans este gata sa va indeplineasca serviciile fara contestatii, fiind la dispozitia dumneavoastra.  rosteste Lucas, schitand un zambet provocator la coltul gurii "uneori prea mare".

- Observ ca m-ai ridicat in rang de data trecuta. Acum sunt pozitionata la cel mai inalt grad militar. Probabil doar vrei sa imi marturisesti putin pe ocolite faptul ca ai sa protejezi ochii fata de stralucirea superiorilor tai. spune Ivy intrand intr-un joc al hartuirii verbale reciproce, utilizand o voce imperiala.

-Ai dreptate, ma cherie. Sau poate doar incerc sa-ti spun "Priveste cine sunt, iti sunt aliat, nu dusman".

- Acum vrei sa imi demonstrezi ca ai citit din "Cavalerii Mesei Rotunde" ? In Evul Mediu aceasta era semnificatia salutului putin esuat de tine, Soldat Evans. Dar acum, traieste in prezent. ii spune Ivy prietenului sau care este uluit de capacitatea ei de memorare a tuturor detaliilor. 

- Ma retrag din competitie! Sunt sigur ca ar trebui sa te numesc printesa Ivy, dar nu numai datorita fandoselii tale, ci si din pricina inteligentei de neegalat. rosteste Lucas amuzat in timp ce se apropia hotarat de prietena lui pe care o devora cu ochii sai caprui profunzi, iar printr-un gest energic si neobosit  isi strecoara mana stanga in jurul taliei sale sub forma de clepsidra, iar mana dreapta isi gasea adapostul sub genunchii sai, protejand-o de orice dezechilibru posibil. Acum baiatul o purta in brate reproducand o scena din adevarata viata a cavalerilor si tinerelor fragile salvate de pericol.

- Apreciez gestul tandru de a ma purta in brate, insa daca trebuie sa iti reamintesc ca nu suntem in noaptea nuntii pentru a trece pragul casei astfel, am sa o fac cu hotarare. ii comunica Ivy prietenului ei, in timp ce ii lasa un sarut delicat pe obrazul drept, iar mana stanga si-a infasurat-o in jurul gatului sau aspru, consolidand sentimentele puternice pe care le aveau unul fata de celalalt.

- Stiu, draga mea. Dar vezi? Eu sunt atent la toate. M-am gandit ca poate ti se va deplasa glezna de la loc daca porti acei pantofi cu toc si te vei rani, urmand a sta acasa fara antrenamente. Era mai bine atunci? 

- Acum totul are sens, Lucas. Iti multumesc ca mi-ai luminat mintea. vorbeste fata cu o claritate iesita din comun, aplecandu-si capul pentru a nu se lovi de rama masinii pe cand Lucas o aseza pe locul din dreapta soferului.