✰𝑪𝒂𝒑𝒊𝒕𝒐𝒍𝒖𝒍 1✰

33 8 6
                                    

  ~Fetele cuminți îi atrag pe băieți rai~

  - Haide mama ca sunt doar câteva trepte nu te mai plânge atâta

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

  - Haide mama ca sunt doar câteva trepte nu te mai plânge atâta. Țip eu puțin la mama nervoasa ca deja se plânge ca a urcat 5 trepte bine ca atunci când îl călărește pe tata nu se plânge. Oftez și îmi las bagajul lângă scara de lemn alb, o iau de bratul stâng și o ajut sa urce. Și bunica ar urca mai rapid de cât  tine, ii spun eu știind ca se ataca când îi spun asta. O vad cum se desprinde de mine și corpul ei de 39 de ani urca scările într-o viteza ca parca am obosit eu doar văzând-o.

   Un zâmbet micut îmi apare pe fata atunci când vad ușa care o să-mi fie prietena și martora la toate prostiile  mele, iar pereții și geamurile o sa fie urechile timp de 4 ani . O sa înțelegeți voi la ce ma refer. Ma uit pe ușa cum sta frumos în partea dreapta scriptionat numărul 354 într-o plăcută galbena. Pun cheia puțin ruginita în broasca ușii și o învârt în partea stânga, dar sa vezi trebuia în partea cealaltă.

   Pana la urma deschid ușa de culoare roșie și dau de o camera cu 4 pereți și cu un geam mare în mijlocul ei. Ma uit și vad doua paturi, ala din stânga pare neatins înseamnă că e al meu atunci când îmi dau seama ca ala din dreapta are o lenjerie neagra ca inima  întunericului. Întru cu micuța mea mama în camera și vad cum își mărește ochii când vede partea colegei mele, toată neagra dar recunosc îmi place. Îmi plimb ochii prin camera și vad șifonierul, usa care duce spre baie și micuța noastră bucătărie.

   Ma uit la mama care sta în prag cu ochii plini de lacrimi, ma îndrept sprea ea cu pași mari și o apuc în brate ca un ursuleț de plus. Ii mai adulmec încă o data parfumul ala fin și dulce care îl folosește mereu și simt cum lacrimile mi se scurg și mie pe obraji. Ma îndepărtez puțin de ea și  ii ofer un zâmbet de incurajare și de siguranță și ea mi le oferă pe ala "știi nu scapi asa ușor de mine nu uita o sa te sun asa des ca nici nu îți dai seama ca suntem la 7 ore distanta"

   O vad cum pleacă pe ușa și simt cum genunchii mei aluneca pe jos, dar nu, nu acum Eva, haide sa despachetam poate o să-ți întâlnești și colega de camera după ce termini. După o ora de aranjat hainele și cărțile în mica mea biblioteca din coltul patului, ma uit mandra la ce am reușit sa fac în acest timp scurt.

   Aud cum ușa se deschide cu putere și se trântește de perete, atunci un corp de bărbat își face apariția și începe sa urle, eh nici chiar am exagerat puțin, dar parca era un lup flamand.

    - Nina Longotoom, dă-mi bani aia acum! Dacă nu ma jur ca ma duc la frumosul tău iubite și îl fut. Ma uit puțin mirata la el și oribilata de cuvintele vulgare care i-a părăsit gura. Sa înțeleg ca pe colega mea o cheamă Nina, și sa mai înțeleg ca ăsta din fata mea e în anturajul ei. Îl vad cum ma examinează cu privirea lui intimidanta, dar nu ma feresc profit de acest moment și îl examinez și eu.

  Este îmbrăcat într-o pereche de blugi negri cu un lanț lung și gros într-o parte, are un tricou alb și o geaca de piele neagra. Bocancii lui negri se asortează perfect cu ținută lui. Îmi ridic ochii mai sus pana ce ajung sa ii examinez mâinile care sunt tatuate cu doi porumbei . Ma duc tot mai sus cu privirea pana ce ajung la fata. Are ochii de culoare jarului, gri și fără viata. Buzele lui roșiatice și pline se asortează perfect cu parul negru ca noaptea.

    - Cine ești? Rămân surprinsa când ii aud vocea groasa și atat de placuta.

    - Nu crezi ca eu ar trebuie sa te întreb asta? Tu ai dat buzna în camera  mea. Spun eu punând mai mult accent pe "camera mea". Îl vad cum ridica din sprânceană și se așează pe patul  colegei mele de camera. Ce crezi ca faci? Îl întreb eu cu putina retinere

   - Ești chioara nu vezi ca ma așez. Tipul asta ma calcă pe coada și nu cred ca vrea sa aibă de a face cu o Eva nervoasa. Oftez și ma duc spre patul meu și ma așez într-o poziție turceasca  ca să ma pot uita la el, nu sa para ca ma holbez.

  Liniștea pune stăpânire pe camera, simt o mare tensiune și în momentul de fata as vrea sa dispar de aici, poate  este un mic magazin pe aici. Oftez și ma întind spre noptiera alba de lângă pat luând în mana cartea "viata e ușoară nu-ți face griji" e volumul doi din "oamenii fericiți trăiesc și beau cafea", simt cum ma urmărește cu privirea și nu ma pot concentra pun semnul de carte colorat între filele frumos scrise și îmi îndrept privire nervoasa spre el.

   - Ce este? Tip eu nervoasa la el, terminând jocul de a holbatul.

   - Ești mai frumoasa când taci. Își vad cum îsi duce degetele la tâmplă, masandule de parca vocea mea iar da o durere de cap.

   - Dacă nu îți place vocea mea ești liber sa pleci nu eu te-am obligat sa ramai. Spun eu puțin deranjata de vorbele lui.

   - Pisicuta își scoate unghiile, meooow. Spune el rânjind și da din mâini exact ca o pisica în călduri. Îmi dau ochii peste cap, ma ridic în  picioare indreptandu-ma spre ușa sa o deschid ca să plece, dar fix atunci se deschide ușa și eu cad jos pe pachetul rece și tare.

   Corpul unei fete brunete își face apariția în fata mea. O vad cum întinde mana spre mine sa ma ajute, ma apuc de ea și într-o secunda ma vad în picioare. Are un corp bine făcut, este mica de înălțime parul brunet ochii de culoarea trunchiului unui copac. E îmbracata în ceva lejer de culoare neagra atunci îmi dau seama ca ea este Nina colega mea de camera. E frumoasa.

   - Scuze, te rog scuze. Tu trebuie sa fii colega mea de camera nu. Eu sunt Nina, Nina Langotoom. Vocea ei se face pierduta când creierul meu aude doar un sunet, mai degrabă un ras, rasul lui. E perfect, îl vad cum sta cu mana pe burta și rade ca un prost. Tresar atunci când îmi aud numele. Tu trebuie sa fii Eva Tesory, nu? Parca asa spunea ala, cum se cheamă stai ca am lapsus, jandarmul asa.

   - Da, eu sunt Eva Tesory. Îl aud pe tipul din pat cum pufnește asa ca ma uit la el cu o sprânceană ridicata și puțin nervoasa ca a ras de mine. Gentelmen de rahat.

  - Tu ce cauți aici? Se face auzita din noua vocea colegei mele. Ma uit la el care se pare ca a devenit din nou indiferent cum era înainte sa cad eu.

   - Vreau bani. Vocea lui răgușita se face auzita și simt cum tremur pe interior.

   - Hmm, ok. O vad cum scoate din portofel niște bani și ii da tipului. Acum poți sa pleci. Îl vad cum numără satisfăcut bani și se ridica de pe pat. Îl vad cum își îndreaptă poțizia spre ușa dar se întoarce cu jumate de corp spre mine și rânjește.

  - Fetele cuminți îi atrag pe băieți rai. De atunci vorbele lui ma urmăresc oriunde, mi-am dat seama ca nu o sa scap de el, mama unde am ajuns?

 De atunci vorbele lui ma urmăresc oriunde, mi-am dat seama ca nu o sa scap de el, mama unde am ajuns?

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

   
  
 

   

𝑬𝒍 & 𝑬𝒂Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum