Insula

Capitolele 5-6

5.

*

Coşmarul

Acasă la Mihai, după vreo 3 zile de la arestarea sa .

Mihai se trezise cu vreo 30 minute mai devreme şi îşi pregătea cafeaua şi ceva de mâncare . Cum stătea el în bucătărie aude bătăi la uşa de la intrare . Se ridică de la masă, cu ceaşca de cafea în mână şi se duce la uşă să vadă cine ar putea fi la o aşa oră matinală .Când deschide uşa, o vede pe Laura care era foarte veselă şi rumenă în obraji .

- Iar ai venit, Laura, nu ţi-am spus să nu mai vii ? Ce am vorbit noi în ziua în care m-am eliberat şi am ajuns acasă ?

- Da ! ştiu, dar cum te cunosc eu , tu nu poţi să renunţi la ceva sau cineva ce te-au făcut sau te fac fericit . A, şi să nu uităm, cine ţi-a fost alături când draga ta soţie te-a lăsat singur ? Eu am fost cea care ţi-a fost alături la necaz .

- Da, sigur şi din cauza cui a plecat nevasta-mea, nu din cauza ta ?

- Da, mereu ai de zis ceva, dar tu nu vrei să accepţi un lucru .

- Ce lucru, ce tot vorbeşti acolo că nu înteleg, luminează-mă !

- Mă refer la faptul că ea nu se va mai intoarce la tine niciodată, ţi-o spun eu, cu siguranţă !

- Da, vezi să nu fie altfel şi ea să revină acasă şi cu copiii . Iar tu să nu mai vii aici . E clar ?

- Bine . Bine, mai vedem noi, dacă nu o să divorţeze de tine .

- Mai lasă-mă în pace cu prostile tale .

După acestea Mihai, privind-o în ochi, îi spune :

- Tu ştii foarte bine că acest lucru nu este posibil, chiar dacă tu speri în continuare .

După acest dialog Mihai îi trânteşte uşa în nas . Laura, de dupa uşă îi spune:

- Eu nu am renunţ atat de uşor . Asta să îţi intre bine în cap .

Mihai mai spune din hol :

- Să fii sănătoasă! La revedere, nebuno!

După 2 minute Laura pleacă plângând şi lovind geanta de garduri .

Nallos

Acasă la Călin şi Gabriella

21 decembrie 2005

Cei doi, Călin şi Gabriella, se pregăteau în această zi pentru o sărbătoare ce urma să vină : Crăciunul .

Astăzi este frumos în Nallos, soarele era viu pe cerul senin, aproape de ora 12.00 . Temperatura în acea zi era de 31 º C, la ora 11 si 30 minute, dar se prevedea o temperatură maximă de circa 36 º C. Cu o seară înainte plouase şi fuseseră doar 13 º C . După care se lăsase o ceaţă deasă undeva în jur de ora 2 şi a ţinut până la ora 10 dimineaţa .

Călin şi Gabriella erau în casă şi se gândeau ( mai ales Gabriella) că ar fi bine ca în această zi să-i invite pe Anca şi pe Adrian, dar şi pe fratele lui Călin, Tudor Bălan, dintr-un singur motiv, pentru că nici el nu avea alte rude acolo în Nallos, decât pe fratele lui .

Cei doi erau în sufragerie, Gabriella era aşezată pe canapea . În faţa canapelei era o măsuţă din sticlă transparentă, care avea un model pe partea superioară, format din flori ce se întrepăntrundeau după care se scurgeau pe picioarele mesei . Florile erau de două culori : cele de pe partea dreaptă erau de culoare galbenă iar cele de pe stânga de culoare roşie ce se uneau în centru mesei şi căpătau nuanţele culorilor celorlalte . Călin stătea în partea stângă a Gabriellei, pe un fotoliu . Cei doi se priveau, după care Gabriela se ridică să ia o ceaşcă ce o avea pe măsuţă şi atunci îi spune lui Călin :