ｐｒｉｎｃｅｓｓ » 전정국 ✓

ᵒᵖᵗ ࿐

— Peste două ore trebuie să fim la casa ei, deci să fiți gata până la ora 21. Ne întâlnim la mașina lui Hobi. spune Soojin apoi le face cu mâna celor doi, intrând în apartamentul lor.

Yoorim și Jeongguk au intrat și ei în al lor, încuind ușa în urma lor.

Bruneta a suspinat și s-a aruncat în patul ei, ascunzându-și fața în palme. Asta pentru a nu sări pe Jeongguk.

A simțit cum ceva se lipește de fundul ei, dându-și seama că Jeongguk i-a dat o palmă.

— Nu sta așa în fața mea. spune iar ea îl privește, întorcându-se pe spate.

— Auch! spune bruneta pe un ton nonșalant.

S-a așezat lângă ea în pat, punându-și un picior peste ale fetei și luând-o în brațe. Și-a băgat fața în părul ei, mirosindu-i parfumul.

Yoorim și-a auzit telefonul vibrând de câteva ori, putând presimți că Ryan îi trimisese mesaj.

— Vreau să rămânem așa toată viața. mormăie brunetul sărutându-i urechea.

Fata și-a înconjurat brațele în jurul lui, începând să îi sărute dulce obrazul și fruntea.

Jeongguk și-a băgat mâna stângă sub bluza ei, simțindu-i din nou pielea de găină. A zâmbit și a început să-i mângâie pielea fină, urcând mai sus de talia ei.

Mâna lui s-a oprit pe sutienul fetei, putând să-i simtă bătăile rapide ale inimii. I-a lăsat un sărut pe gât, acum privirile lor intersectându-se.

— Vei purta rochie?

— Nu.

— Bună alegere. Fundulețul și coapsele tale sunt doar ale mele.

Yoorim a chicotit, dându-i un pupic pe nas celui de lângă ea.

— Mergem să ne plimbăm? întreabă Yoorim, iar Jeongguk o privește.

— Acum? O să se întunece în curând.

— Dacă ne-am grăbi, am putea să ne plimbăm puțin înainte de lăsarea serii.

— Știi că avem și teme.

— Cui îi pasă? Dacă mă ascultă, le fac pe loc.

— Bine, atunci.

S-au ridicat amândoi din pat și au ieșit din apartament, fără să-l încuie. Oricum nimeni nu fura sau intra în celelalte apartamente fără permisiune, la cămin.

Mâinile li s-au împreunat când au părăsit curtea liceului, înaintând înspre cel mai apropiat parc.

— Jeongguk.

— Da, baby.

— Ce vom face după terminarea liceului?

— Ții minte că acum ceva timp, părinții noștri ne-au spus că ne vor cumpăra o casă la toți patru?

— Dar dacă s-au răzgândit? Mama nu a zis nimic despre asta..

— De ce să se răzgândească?

— Zic doar.. Eu vreau să rămânem împreună. spune ea privindu-l neîncrezătoare.

— Vom rămâne împreună. Nu-ți face griji.

A tras-o lângă el și i-a sărutat fruntea, traversând apoi strada și intrând într-un parc.

În timp ce se uitau după o bancă unde să se așeze, lui Yoorim i-a vibrat iar telefonul. L-a luat din buzunarul pantalonilor și l-a deblocat, văzând câteva mesaje de la Ryan.

– neața frumoaso
– ce faci?
– ai spus că azi vorbim
– Yoorim?

I-a dat drumul lui Jeongguk de mână și a început să scrie un mesaj, el privind-o.

– bună Ryan
– scuze că nu am răspuns

– nu-i nimic, bine că ai răspuns acum
– vii la petrecere peste o oră?

– da

– perfect
– ne vedem acolo, steluța mea

A închis telefonul și l-a băgat în buzunar, vrând să se așeze mai apoi pe banca din fața lor, dar s-a oprit în loc când nu l-a mai văzut pe Jeongguk lângă ea.

S-a întors nedumerită și l-a văzut stând în loc, uitându-se la ea.

— Steluța mea?

Yoorim și-a mușcat obrazul dându-și seama că Jeongguk a citit toată conversația.

— De ce te deranjează așa tare? decide ea să întrebe apropiindu-se de el.

— Ar trebui să nu mă deranjeze?

— Nu ești iubitul meu.

— Nici el nu e.

— Dar poate fi.

— Și eu pot fi. spune brunetul făcând un pas înspre ea, între ei rămânând câțiva centimetri.

Inima fetei a prins un ritm alert, privirea căzându-i pe buzele mici ale celui din fața ei.

Jeongguk a decis să dea uitării ceea ce a zis, gândindu-se că dacă Yoorim simțea ceva pentru el, îi răspundea. Dar s-a convins că ea îl consideră doar cel mai bun prieten. Poate că ea chiar vrea o relație cu Ryan, iar el o împiedică..

— Las-o baltă. spune și se întoarce cu spatele la ea, îndreptându-se spre ieșirea din parc.