1. "Cicatrici ale trecutului."

147 8 1
                                    

"CICATRICI ALE TRECUTULUI."

Fii mandru de fiecare cicatrice pe care o ai in inima. Datorita ei ai invatat o lectie valoroasa in viata. Intotdeauna am auzit de la bunica mea ca de trecut nu poti scapa, oricat ti-ai dori asta. Mi-a spus mereu ca sunt libera sa-mi las trecutul in urma, sunt libera sa traiesc asa cum vreau, dar totodata m-a atentionat de un lucru : umbrele acestuia. Vor continua sa te bantuie, se vor agata de tine intrandu-ti pe sub piele si iti vor macina sufletul. De aceea, aceasta a incercat inca de cand eram mica sa ma invete sa evit problemele sau actiunile ce m-ar putea pune in pericol, insa ea nu stia ca adevaratul pericol la care eram expusa era chiar familia mea. Nu stia si nu a stiut niciodata cum era sa fii urata de propria mama. Inca de la 7 ani, tot ce auzeam de la ea erau critici si cuvinte ce aveau un impact emotional imens asupra mea. Nu i-a pasat niciodata de mine si nu s-a comportat niciodata cu mine ca o mama.

Planeta noastra, Azra, era una ce punea pret pe dreptate, sinceritate si curaj. Toti azranienii de aici erau diferiti, atat la comportament, cat si la aspect. Insa, exista un singur lucru care ne unea pe toti, care ne facea sa fim unul si acelasi : aripile noastre. La nastere, fiecare nou nascut era inzestrat cu o pereche de aripi ce cresteau odata cu el. De asemenea, au fost proiectate si 5 pandantive ce iti ascund aripile. Atata timp cat porti o bratara sau un medalion ce contine acea piatra,aripile tale vor sta ascunse.

Dar de la frageda varsta de 7 tot ce am facut a fost sa fiu confuza si ranita. Confuza deoarece nu intelegeam cum azranienii puteau fi atat de orbi incat sa nu vada in ce fel se comporta mama cu mine si ranita din cauza comportamentului, limbajului si actiunilor ei fata de mine. Nu m-a lasat niciodata sa am parul lung. Mereu ma tundea scurt, ca pe un baiat si imi dadea cele mai oribile haine pe care sa le imbrac. Nu voia sa ma vada, ma gonea mereu afara sau imi dadea diverse treburi ca sa vin cat mai tarziu acasa. Tatal si bunica ma iubeau si imi spuneau sa nu-mi fac griji, imi spuneau ca totul va trece si va fi bine, dar cand? Dupa ce bunica a murit, mama si tata au inceput sa se certe din ce in ce mai mult din cauza mea. Atunci fugeam de buna voie de acasa, fara a vrea sa ma intorc.

La 15 ani, cand formele mele se accentuau si ma maturizam, mana m-a ras in cap, punandu-ma in continuare sa port haine urate, rupte si mirositoare. Cand mergeam cu ea pe strada, oamenii se uitau cu mila la mine, insa tot ce puteam face era sa privesc in pamant si sa invat sa traiesc cu umilinta.

Intr-o zi, in timp ce stateam in camera mea, mama a intrat in camera cerandu-mi sa fac ceva, iar eu am raspuns negativ cerintei ei, enervand-o. A inceput sa tipe la mine, iar eu, dintr-un impuls prostesc, am injunghiat-o, lasand-o seaca de viata. In cateva momente, vina si-a facut aparitia si am inceput sa plang, imi era frica de reactia pe care tata o va avea cand va afla. Spre surprinderea mea, nu a fost deloc suparat, mi-a inteles gestul si m-a ajutat sa ingrop cadavrul. Dupa aceea, tata m-a ajutat sa devin femeia ce nu puteam fi cu mama prin preajma. Mi-am lasat parul sa creasca si am inlocuit hainele baietesti. Credeam ca totul avea sa decurga bine, credeam ca voi fi fericita, dar intr-o noapte s-a intamplat.

Tata a intrat intr-o seara in camera mea si a inceput sa ma dezbrace. M-am impotrivit, iar atunci, pentru prima data, a tipat la mine. Cuvintele lui inca rasuna ca un ecou in capul meu : "Esti o fata foarte draguta, Silver. Datorita tie, acum mama ta nu mai este aici sa te protejeze.". Am tipat, l-am lovit, am incercat sa fug, dar degeaba. Mi-a furat inocenta fara vreo urma de regret.

O saptamana mai tarziu, fapta lui a fost aflata si a fost adus in fata Consiliului pentru a-si primi pedeapsa. Stia ca pedeapsa lui va fi moartea, asa ca a divulgat ceea ce i-am facut mamei. Foarte suparat la aflarea vesti, Consiliul a ales totusi sa ma crute, dar m-au izgonit de pe Azra. Mi-au inmanat unul din cele 5 pandantive si m-au trimis pe pamant.

HawkGirl || SfidareaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum