Ne jucam cu FOCUL |FINALIZATĂ|

CAPITOLUL 17

Viața și șantajul

Perspectiva Oanei:

Stau singura in sufragerie, în liniștea care mă face să înnebunesc că nu pot să fac nimic.

Oana: Ce mi-ai făcut nenorocitule? Ce... Spun în timp ce privesc câteva poze și le rup în mii de bucăți în timp ce lacrimile curg pe față și nu vor să se oprească

Cu lacrimi în ochi, mă ridic și merg la baie spălând-ma pe fata și ridic capul privindul in oglinda.

Cristi: Am o mie de cântece.
Dar asta e pentru a-mi aminti că.
Ai făcut totul greșit.

Oana: Ai făcut totul greșit.
Mereu ai crezut că mă întorc.
Dar de data asta îmi iau rămas bun și nu mai e cale de întoarcere.
Ți-am șters fotografiile, nu mai am nevoie de ele.
Pentru că de data asta îmi iau rămas bun. Fredonez cu lacrimi în ochi, și ies din baie oftand

           Stau și mă gândesc... La ce oare? Exact, fix la cel care mă face să plâng precum o proastă pentru că... Încă mai țin la el, iar lui nu-i pasă... Absolut deloc.

         Dintr-o data aud o bubuitura si-un miros ciudat îmi invadează nările, ceea ce mă face să leșin iar de acolo tot filmul meu este dus.

După câteva ore

Perspectiva lui Cristi:

             Deschid ochi neștiind ce mi s-a întâmplat decât că am fost la benzinărie, însă de acolo nimic.
            Mă uit peste tot si îi văd pe Oana, Vlad și Mira.

       Ce dracu căutăm aici? Mă întreb în gând

Cristi: VLAD, MIRA, OANA! TREZIREA ODATĂ! Țip tare iar ei se trezesc brusc

        Îi văd pe fiecare cum deschid ochi fiind panicați.

Oana: La dracu, ce se întâmplă aici Cristi? Mă întreabă in timp ce se zbate

Cristi: Nu știu, Oana! Îi spun apasat fiind plin de nervi
          De unde dracu să știu, din moment ce eram acasă și mă jucam Minecraft. Continui și încerc să mă dezleg

Vlad : Dacă mai încerci mult, iti vei face răni. Îmi spune fratele meu, și ma sprijin de capul Oanei

Oana: Și tu căutai motivul.
Să-mi frângi inima
Întotdeauna m-ai făcut atât de rău. O aud și dau usor in capul ei, oftand

Cristi: Am o mie de cântece.
Dar asta e pentru a-mi aminti că.
Ai făcut totul greșit. Continui și privesc în gol

Mira : Voi doi nu vă dă-ți seama că toate astea sunt pe ca să fiți, din nou împreună? Ne întreabă aceasta

Cristi, Oana : Nici gând! Spunem amândoi odată

Vlad : Niciodată să nu spui niciodată! Îl aud pe fratele meu, și închid ochii

Oana: Când mergeam la întâlnire
Doamne ce emoții aveam...
Mă întrebam oare mă place
La fel cum eu îl plăceam

Și făceam o tragedie
Când parul nu-mi stătea
Și nu mai dormeam la gândul
Că el mă va săruta. Fredonează Oana și zâmbesc incet

          Nu după mult timp, ușa depozitului se deschide lumina de afara intrându-mi în ochi.

Luci : Acum totul e bine? Vă împăcați? Ne întreabă tata, și măresc privirea

Oana : Stai, stai, stai... Adică... Noi patru am fost răpiți de tatăl vostru, doar ca noi doi să fim iar împreună? Mă întreabă și-mi dau o palmă mintală

Vlad: Cristi știe cum se fac versurile de amor. Spune și mă uit nedumerit, apoi deschide telefonul

Cristi: Să nu îndrăznești! Exclam furios

        Fratele meu doar zâmbește și apasa pe telefon.

Cristi: Iubita, Iubita
Rămâi cu mine până la final
Iubita, iubita... Iubita

Iubita , Iubita
Ramai cu mine pana la final
Iubita, Iubita
Iubita

Te iubesc mamita, te iubesc Iubita
Ramai cu mine pana la final
Am nevoie de tine sa termin povestea
In care tu ai rolul principal
Te iubesc mamita, te iubesc iubita
Ramai cu mine pana la final
Iubita , Iubita , traim o poveste
In care tu ai rolul principal

Iubita , Iubita , traim o poveste
In care tu ai rolul principal… Aud versurile, o lacrimă scurgându-se pe obrazul meu

Perspectiva Oanei :

                 Iubita... Iubita, trăim o poveste
                 În care tu ai rolul principal. Aud în gând, și imediat îmi apare în fața ochilor prima seară cu el.

Oana: Dezleagă-mă! Spun apăsat privind in gol și imediat sunt dezlegată

              Merg în fața lui stand cu ambele mâini în buzunar și îi șoptesc aproape de ureche.

Oana : Hai cu mine să reîncepem povestea
Unde avem rolul principal. Șoptesc si-l sărut pe obraz

            Se uita la mine ciudat așa că îi întind mâna.
           Mă prinde de mână și ieșim amândoi privind marea din fața noastră.

Cristi : Deci... Ne-am împăcat? Mă întreabă cu o oarecare frică

Oana : Păi eu credeam că ne-am împăcat, de acum juma' de oră cât am stat legați. Spun ușor nepăsătoare

          În următoarea secundă sunt luată de talie, buzele lui fiind peste ale mele formând un sărut.
         Mi-a fost foarte dor de el, de zâmbet, privire, ochi, totul. Abia acum mi-am dat seama a cui sunt și al cui este, iar cel mai bine este să rămână lângă mine... Pentru totdeauna.

        Hei, ai revenit cu un nou capitol după n și n de ocoliri. Problema este că am școală online, învăț la școala de șoferi și încerc să fac și alte chestii care nu implică telefonul.
      Cu astea fiind spuse, sper să vă placă capitolul și desigur să pot continua când voi avea timp liber. O seară frumoasă! ❤️