Alone.

Capitolul 7.

Este Vineri. Însfârșit e vineri. Credeam că nu mai apare. Mă duc la scoală bucuroasă fără pic de stres. Deși când am intrat in liceu lumea mă barfea si se uita la mine, but I don't care.
Ajung in clasa si văd că Mike încă nu e în clasă. Eram obosită, nu am dormit toată noaptea. Am ales să citesc o carte înloc să dorm, e bun așa. Mă întind cu Bratele pe banca și îmi pun capu pe mâini, era așa bine.
-Dă-te!
Mă ridic cu greu, Mike era nervos rau de tot, mă dau si după se Așează pe scaun zgomotos.
-ce ai pățit?
-Nimic.
-Ești nervos. Nu se poate să fi nervos fără motiv.
-Uite că pot! Nu e treaba ta oricum.
-Mda,bine.
Era nervos, clar. Nu am mai continuat și mi-am reluat poziția. Nu îmi place să intru în viața oamenilor. Totusi eram rănită, cuvintele lui mă rănea. L-am ignorat cam până in pauza mare când si-a dat seama ca il ignor.
-De ce mă ignori.
-Că esti nervos si nu-mi place cum Vorbești cu mine când esti nervos.
-Mda, scuze. Auzi?
-Da.
- De la un timp nu te-am văzut mâncând. Faci cură de slăbire?
-Nu, pur si simplu nu îmi este foame.
-Dacă zici tu. Vezi că te duc eu acasă si o să stau la tine.
-Cred ca era:"Pot să stau la tine?". De ce să stai la mine?
-Părinții mei au venit acasă si nici bine nu au venit că mi-au creat nervi. N-am chef să îi văd din nou.
-Mda,bine. Ai un film?
-Da, de ce?
-Vreau să mă uit la unu.
-Atunci să facem cumpărăturile pentru seara albă!
-N-am bani la mine.
-Am eu, stai linistită.
-Bine.
Orele au trecut repede, iar eu cu Mike ne-am dus la magazin. Am cumpărat suc, floricele, bere cu lămâie, jeleuri si am mers prin parc unde ne-am Așezat pe o bancă.
-Pot să te întreb ceva?
-Da, sigur.
-De ce m-ai sărutat de 2 ori?
-Vroiai de mai multe ori?
-Nu la asta mă refeream. De ce m-ai sarutat?
-Ești o fată drăguță, nu pot rezista tentației. Am si eu hormonii mei de baiat rau, totusi.
Am început să râdem, avea un zâmbet perfect, prea perfect.
-Dar tu de ce mi-ai răspuns?
-Esti băiat drăguț, era normal. Totusi e ceva care nu îmi place.
-Ce anume?
-Nu vreau să mă îndrăgostesc de tine.
-Cred că e prea târziu pentru amândoi.
-Cam așa ceva.
Am plecat din parc si am ajuns acasă, am aranjat totul si a început filmul. Era un film romantic, ciudat. Mă asteptam la unu horror.
-Și s-a terminat. Mă duc să spal vasele folosite.
-Bine, eu strâng pe aici.
Eram în bucătărie si spălăm vasele, Mike a venit să arunce ceva la gunoi sau așa credeam eu pentru că a venit in spatele meu încojurându-mi mijlocul.
-A 3.a oară.
-Hai să ajungem si la a 4.a oară, ce zici? Avea un rânjet pervers, mult prea pervers.
-Hai.
Am adormit îmbrățișați si nu am facut niho-niho! Să fie clar, ok?
Când m-am trezit, el nu era. M-am dus jos , se uita la desene.
- Neața! Zic eu cu juma de gură.
-Neața, Frumoaso.
-Ce faci? Te uiti la desene?
-Da, de ce?
-Copil.
-Măcar sunt drăguț, un copil dragut.
-Copilul meu. Mă aproprie de el, iar acesta îmi cuprinde fata si își lipseste buzele de ale mele. Eram fericită.