O felie de viață cu bakugan, beyblade și inazuma eleven

7.1 - O lume paralelă !

( Acest capitol va fi povestit din perspectiva Yasuminei. )

Ce întuneric e afară ! Doamne, n-am mai văzut o aşa noapte de vreo 2 ani . Nici luna şi nici stelele nu strălucesc. Hm, cred că va ploua mai târziu. Totuşi, nu prea ar fi bine , mai ales că eu şi surioarele  mele  suntem singure acasă. E urât când se întâmplă asta.

- Fetelor, nu ne culcăm ? E trecut de 11 : 30 , le spun eu celor mici.

- Nu, Yasumine, mai stăm puțin. Acum cât nu-i mamaie acasă ca să ne bage la culcare devreme, îmi răspunde Giulia.

- Hai, măi, mai stăm puțin , mă roagă şi Melissa cu buza tremurândă.

- Bine, fie, mai stăm puțin.

- Yay  ! exclamă Giuly şi Mely la unison.

Nu ştiu de ce , dar mă simt un pic neliniştită . Poate credeți că mi-e frică să stau singură. Nu, nici vorbă de asta. Doar că nu ştiu.... am o presimțire că în noaptea asta un eveniment ciudat va avea loc. Sau poate doar exagerez.

20 minute mai târziu, filmul la care ne uitam se termină şi ne culcăm. Nu pot să adorm atât de repede fiindcă gândurile mele mă țin trează . Mă zvârcolesc în pat timp de vreo 15 minute , după care uşor-uşor , Morfeu îşi cere dreptul să-şi facă datoria ( Morfeu e zeul somnului şi al viselor din mitologia greacă ).

[ Povestirea se desfăşoară în spațiul oniric .]

Mă trezesc cu o durere de cap insuportabilă  pe un câmp .

- Dumnezeule, în ce lume am mai nimerit acum ? Să nu-mi spui că asta-i oraşul meu din alt univers pe care l-am vizitat de altfel. 

( Citeşte nota de subsol de la finalul capitolului ).

Mă ridic în capul oaselor şi mă scutur puțin de praf . Bun, acum e cazul să mă îndrept spre oraş.

Țin să menționez că oraşul din această  lumea paralelă  arată puțin diferit față de cel pe care-l ştiți. Spre exemplu, şcoala este în mare parte construită din geamuri , iar în curte , unde se mai află o scenă pe care au loc toate festivitățile şcolare, aici este de fapt un fel de foişor din lemn lăcuit  spațios . E mai frumos aşa , după părerea mea. De asemenea, banca şi poşta de lângă au un aspect modern ( cele din lumea reală sunt puțin cam urâte ) şi sunt împrejmuite de un gard de trandafiri albi imens.

Ce să mai arată ...... strada principală poate fi confundată cu un bulevard dintr-o metropolă.

Observ că oamenii se adună în curtea şcolii şi par că se bucură . Mă strecor prin mulțime şi dau de Dan şi Marucho.

- Băieți, ce-i aici ?

- Păi, autoritățile spun că a apărut o boală misterioasă în lume şi că ar fi cel mai indicat să ne vaccinăm, îmi răspunde Daniel. Dar nu cred în porcăria asta ! E o minciună !

- Şi ce putem face, Dan, ca să stopăm toată nebunia asta ? îl întreabă Marucho panicat .

- Chiar nu ştiu, amice .

- Şi, ceilalți prieteni ? Ce zic ? Cred ? Sunt de acord cu asta ? îl asaltez cu întrebări, fiind îngrijorată de ceea ce se întâmplă.

- Unii da, alții nu .

- Şi atunci, ce o să facem ? Doar să ne luptăm unii împotriva celorlalți , nu ?

- Nu ştiu, Yasumine, zice Dan acru .

Situația nu-i deloc bună. Observ în colțul ochiului câteva persoane cunoscute ce poartă nişte mantii bleu-marin pe care sunt desenate două seringi  încrucişate.

- Dan, Marucho, de ce Tsubasa, Zeo , Jude şi Xavier poartă alea ?

- Ei au ales să se ocupe cu campania asta idioată de vaccinare împotriva unui virus imaginar ! se încruntă şi mai rău şatenul.

- De ce fac asta ?

- Nu ştiu şi nici nu-mi pasă. Dar cu prima ocazie, când vor duce de subsuori lumea la vaccinat , le voi zbura creierii.

- Dar , de fapt, vaccinul ăsta are un alt scop , nu ?

- Bineînțeles, prințesă. Am încercat de nenumărate ori să-i convingem pe oameni să nu recurgă la un asemenea gest şi să nu-i creadă pe ticăloşii care spun minciunile astea. Fără rezultat , însă, exclamă Marucho dezamăgit.

Îl văd pe Xavier că se apropie de noi și îi declară lui Dan pe un ton arogant :

- Înțelege odată pentru totdeauna, Dan , că dacă am fi jucat o farsă proastă, lumea nu s-ar mai fi panicat atât . 

- Oricum, nu pot să mai facă nimic, Xavier, vaccinurile vor sosi din clipă în clipă , vine lângă Tsubasa lângă roşcat.

- Trădătorilor !

Eu şi băieții ne întoarcem cu fața să vedem a cui este vocea şi îl zărim pe Axel cu îşi face loc prin mulțime urmat de Austin şi Ryuga . Îl împinge pe Dan la o parte şi arată cu degetul , acuzator către cei 2" trădători".

- Voi nu aveți habar în ce v-ați băgat ! O să fim cu toții morți din cauza vaccinului ! Nu înțelegeți că acele seringi conțin o substanță otrăvitoare ?

- Da' de unde ştii tu, blondule ? Ai vreo dovadă ? îl întreabă sarcastic Tsubasa pe Axel. Ți s-a făcut să te băgăm la răcoare cumva ?

- Eu , personal, am intrat în laboratorul vostru care este amplasat în această regiune . Am văzut tot ce aveți acolo  .

Cearta dintre Axel şi Tsubasa este brusc întreruptă de zgomotul unor roți . În curte intră 6 tancuri ,care după câte se poate vedea , sunt pline cu doze de vaccinuri.

Unii oamenii fug îngroziți , iar alții pur şi simplu sar de bucurie la vederea acestora. Din primul tanc coboară un bărbat înalt şi spătos , care poartă o mantie roşie cu cele seringi încrucişate. Jude îi iese în întâmpinare şi dă mâna cu el. Un om de lângă noul venit îi pune în față o măsuță de lemn pe care stă un microfon , iar cel "servit " începe să vorbească :

- Bună ziua , locuitori ai acestui orăşel ! Vi se adresează căpitanul Joshua Matt , coordonator  al campaniei de vaccinare şi renumit medic epidemiolog . Responsabilul cu campania de vaccinare din această zonă mi-a comunicat faptul că există din partea voastră  reticență în privința  vaccinării. De aceea, azi mă aflu în dața dvs, pentru a vă asigura că nu trebuie să vă faceți niciun fel de griji şi.......

- Căci oricum o să muriți din cauza substanței letale pe care o conține !

Mulțimea îşi îndreaptă atenția spre noi, mirându-se de cele spuse de Axel.

- Pleacă, javră ordinară, din oraşul nostru până n-o să curgă sânge ! amenință Ryuga furios.

- Domnişorilor, nu trebuie să exagerați .... încearcă să intervină coordonatorul campaniei , dar e întrerupt de Dan .

- Noi nu ne vom vaccina ! Refuzăm să ne supunem regulilor voastre !

- Băieți, uite , ca să terminăm cu asta şi să vă dovedesc că nu-i nimic, voi o să fiți primii cărora vi se vor administra primele doze de vaccin.

- Nu ! zicem toți în cor .

- Nici morți ! strigă Austin.

Coordonatorul le gesticulează unor lachei de-ai săi să pună mâna pe noi ,iar de aici se iscă o adevărată revoltă . Băieții îşi scot armele şi încep să se bată parte-n parte cu soldații .

Iar eu nu pot să-i ajut cu nimic fiindcă nu mă pot folosi de puterile mele  ! Nu înțeleg de ce. Chiar şi oamenii se năpustesc asupra noastră. Băieții nu le mai pot ține piept mult timp fiindcă sunt depăşiți numeric.

Oh, nu ! Pe Dan şi Ryuga îi arestează ! Nu-i mai văd pe Marucho şi Austin ! Unde o fi Axel ?

Larma mulțimii care se bate cu "dezertorii " este potolită de nechezatul puternic al  unui cal . Când să mă uit în spate, văd într-adevăr un cal negru care doboară oamenii în stânga şi-n dreapta. Acesta ajunge în dreptul meu şi se apleacă ca să mă pot sui pe el. Nu stau prea mult pe gânduri şi -l încalec .