Capitolul 4- Salvata!

389 14 1
                                    

Tot drumul sore casa am fost foarte tacuta. In mintea mea era doar acel Troy. Oh,Troy.... Nu pot sa cred cum am putut fave asa ceva! Era sa ne sarutam daca nu se intervenea. Dar ce a fost in capul meu?! Nici nu ma simt atrasa de el,e doar un baiat foarte chipeş cu niste ochi in care te pierdeai imediat. Dar nu! Asa ceva nu se putea intampla!

-Te simti bine scumpo? se auzi vocea mamei.

-Da,sunt bine...

Dupa ce am spuus asta am zbughit-o sus pe scari si am deschis rapid usa la camera dupa care am intrat inauntru. Mi-am dat jos tocurile care ma deranjau putin si m-am trantit in pat uitandu-ma la pereti pana cand incepusem sa imi simt ochii impaienjeniti. Mi-am dat seama cat de tarziu era asa ca mi-am dat jos rochia si m-am imbracat cu o pereche de pijamale care erau foarte comode si am adormit imediat.

Razele soarelui de toamna care treceau prin perdea imi deranjau ochii. Lumina sa era raspindita in toata camera. Mi-am frecat putin ochii buimacita apoi am realizat ca deja se facuse dimineata... Ma dau jos din pat si ma duc in baiie sa fac un dus. Dupa ce mi-am terminat rutina de dimineata imi iau un hanorac si o pereche de colanti pe mine pentru a lua micul dejun.

-Buna dimineata!

-Buna dimineata! am auzit un raspuns dulce

M-am asezat la masa. Tata era plecat deja la serviciu,dupa cum imi imaginam iar eu cu mama trebuia sa stam toata ziua in casa sa ne plictisim.

-Si,cum ti s-a parut Troy?

Mi-a aparut un nod in gat cand am auzit de el.

-Pai e...de gasca zic eu mamei.

-Cred ca voi doi va veti intelege foarte bine!

-Mda... spun in timo ce am luat o gura de ceai

-Si despre ce ati vorbit voi aseara?

-Pai... ne-am cunoscut mai bine.

Era deja ora 12:46 si ma plictiseam de moarte stand in casa si neavand nimic de facut. Nu am nici un prieten aici cu care sa ies. Singurii oameni pe care ii cunosteam erau Troy si familia lui. Asa ca m-am hotarat sa merg sa mai descopar orasul printr-o plimbare. Mi-am lus pe mine o pereche de blufi negri,un maieu rosu si peste,un hanorac roz pal. In picioare purtam o pereche de converse de culiare rosie. Parul l-am prins intr-o simpla coada de cal si machiajul,ei bine,unul lejer. Mi-am luat o geanta in umar si am plecat.

Mergeam stinghera pe strazile marelui oras. Era asa de zgomotos si totodata era foarte frumos. Dar nu era ceva neobisnuit pentru ca in fostul meu oras era la fel... Am zarit un mic parc care,mai mult,era gol. M-am dus si m-am asezat pe o banca. In timp ce imi butonam telefonul,o fetita cale alerga a cazut si a inceput sa planga.

-Te-ai ranit? intreb eu zbughind-o de oe banca.

-D...da,ma doare foarte tare genunchiul. a spus ea printre suspine

Am pus-o pe banca dupa care am scos in graba un servetel si sticla cu apa din geanta. Am umezit putin servetelul si i-am curatat usor rana. Dintr-o data apare o femeie caee paeea foarte ingrijorata. A luat-o pe fetita de mana si au plecat. Fata se intoarce...

-Multumesc! a strigat ea.

Am realizat ca deja se intunecase afara. Am iesit din parc si mergeam incet spre casa. Deodata simt cum o mana puternica ma trage inapoi in spate. Eram speriata,foarte speriata. Cand ma intorc, in spatele meu era un barbat inalt si puternic.

-Ce-ar fi sa ne jucam putin? spune cu un zambet pervers pe buze.

Ok,deci acum chiar nu era deloc bine. Nu trebuia sa ies singura in acest oras,mai ales ca nu il cunosc si ca este si tarziu. Simt cum mainile unuia se plimbau pe mine si ma dau inapoi dezgustata. Ma impinge in perete si isi baga mainile sub hanoracul meu ridicandu-mi maieul si strangandu-mi sanii atat de tare incat m-a facut sa gem. Isi coborî o mana la fermuar incercand sa mi-l descheie. Mana lui se opri si el cazu la pamant. Imi ridic ochii si vad ca Troy avea pumnul strans si maxilarul incordat. Cel de jos se ridica si fugi. Troy se apropie usor de mine si ma ia strans in brate. Ii rasound la imbratisare pentru ca eram foarte speriata... Imi ridic ochii spre el.

-Esti bine?! ma intreaba cu ingrijorare.

-Da,datorita tie! Iti multumesc!

Imi afund capul in gatul sau si el ma strange si mai puternic. Sinteam ca in bratele lui sunt in siguranta. Da drumul la imbratisare si imi ia usor capul in mainile lui mari. Mi-a sters lacrimile si apoi se dezbraca de geaca care o purta si mi-o puse pe umeri. Ne uitam unul in ochii altuia si nici nu mi-am dat seama ca fetele noastre s-au apropiat asa de tare,ne desparteau doar cativa centimetri. Buzele noastre sa alipira dand drumul unui sarut senzual. Limba lui imi patrundea in gura si ii inspecta fiecare coltisor. Avea niste buze atat de dulci de care cu greu te puteai dezlipi. Am fost,totusi nevoiti sa rupem sarutul pentru ca nu mai aveam aer.

-Esti mai bine?

-Da...

-Haide,te duc acasa. Nu mai vreau sa ti se intample nimic rau! Sa stii ca nu e bine sa umbli singura si mai ales la ora asta prin oras. Sunt prea multi oameni rai iar tu esti fragila.

-Pai am iesit devreme pentru ca nu mai puteam sta in casa. In plus,nu aveam cu cine sa ies.

Imi inmana o hartie pe care era scris numarul sau de telefon.

-Cand ai nevoie de un prieten,anunta-ma.

Am ajuns acasa. L-am invitat in casa dar el a refuzat respectuos spunand ca e prea tarziu. Era deja ora 21:36,sigur mama s-a ingrijorat!

-Noapte buna!

-Noapte buna micuto! mi-a sous apoi m-a sarutat usor pe frunte.

I-am zambit si am iesit din masina. El nu a plecat pana cand am intrat in casa. Am vazuto pe mama care statea pe canapea cu o ceasca de cafea in mana.

-Unde ai umblat? Esti bine?

-Nu puteam sa stau in casa asa ca am iesit sa iau putin aer. Dar sunt bine,noapte buna!

-Noapte buna!

Am intrat in camera mea si m-am schimbat in pijamale dupa care  m-am asezat in pat si am adormit imediat. Dar pana sa adorm m-am gandit doar la Troy,cu chipul sau minnunat. Si sarutul acela,l-as mai vrea odata...

Uita incheiat si acest capitol. Mi-am dat seama ca multi va opriti la prima sau la a doua parte...  cred ca ar trebui sa sterg cartea. Va pupps ♥♥♥♥ ♥

La prima vedereUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum