The Hope

Chapter 1

Bun, sa incepem.

Intai sa ne intoarcem de tot in trecut cand inca imi iubeam parintii si totul era ok.

Tata, un perfectionist, o persoana materialista nu isi arata niciodata dragostea. Mama era insasi perfectiunea. Ei m-au educat sa fiu o ,,fata buna". Mereu trebuia sa fiu docila, ascultatoare sa nu ies din cuvantul lor.

Prin clasa a XI-a am inceput sa ma indragostesc. Nu era o simpla iubire trecatoare, pentru mine era dragoste adevarata.

Il chema Adam.Era cea mai atenta persoana din lume. Mereu grijuliu niciodata nu era nepasator. Parca era intruchiparea binelui.

Pacat !!! De trei ori pacat. Pacat ca nu l-am cunoscut mai bine, pacat ca nu mi-am dat seama ce fel de persoana se ascunde in spatele mastii aceleia false de iubire si bunatate.

Cand am devenit mai apropiati i-am spus sentimentele mele pentru el.El mi-a martusisit ca simtea la fel. Asa am ajuns impreuna.

Dupa cateva saptamani de mici atentii si cadouri care imi bucurau sufletul a inceput sa isi dea arama pe fata.

Tin minte si acum ziua in care m-a prezentat gastii lui de prieteni ca fiind ,,iubita de schimb". Atunci nu intelesesem talcul vorbelor acelora.Atunci ma incredeam usor in oamneni.Ma abandonam in bratele lor cu totul. Credeam ca nu sunt in stare de nmic rau.

Asa am facut si atunci.

Gasca lui m-a primit nesperat de bine si pareau oamnei de treaba. Sarah una dintre cele trei fete din gasca era cea mai ciudata dupa parerea mea.

Ea mereu ma avertiza, ma tinea in frau. Imi zicea sa nu ma incred in Adam si prietenii lui, in special in Aiden (un alt membru al gastii).

Imi amintesc ca odata eram in club si Adam vroia cu orice chip sa ma faca sa ma imbat. Iar eu pana la urma am cedat insistentelor sale si am inceput sa beau.Pe la al treilea pahar Sarah a venit la mine si mi-a spus:

-Anna, nu e bine nu mai bea, hai mai bine acasa, e tarziu si probabil parintii tai isi fac griji pentru tine.

-Nu, Lasa-ma. Imi pot purta singura de grija. Am strigat eu.

Ea m-a lasat sa ma fac manga.Dar la sfarsit tot ea m-a adus acasa.Nu am aflat decat mai tarziu de ce era in gasca aceea, si de ce incerca sa ma ajute. Mereu imi dadea sfaturi bune si ma ajuta sa ies din incurcaturi dar eu niciodata nu o ascultam. Cand o faceam intr-un sfrasit era mult prea tarziu.Mereu a fost.

Bun, lume sunt nou in treaba cu scrisul deci va rog sa fiți indulgenți.

Daca aveti comentarii pozitive sau idei pentru capitolele ce vor urma va rog sa imi spuneti.

O sa incerc sa postez cate un capitol la doua zile, daca nu reusesc o sa mai modific eu.

Sa stiti ca inca mai editez capitolele deci eventualele greseli vor fi corectate.

Ciao!!!