👉🏻Tradiționalism👈🏻
Poezia ,,Aci sosi pe vremuri" de Ion Pillat este inclusă în volumul ,,Pe Argeș în sus", apărut în anul 1923.Volumul este reprezentativ pentru tradiționalismul poetului deoarece versurile conturează imaginea satului natal, casa părintească și împrejurimile ei.
Poezia este de factură tradiționalistă prin idilizarea trecutului, prin cadrul rural și prin tema timpului trecător.
Într-un volum de mărturisiri, Ion Pillat arată faptul că poezia sa exprimă viziunea asupra pământului care rămâne aceeași, dar și presimțirea timpului care fuge mereu.
Discursul liric reprezintă o meditație pe tema trecerii ireversibile a timpului (,,fugit irrepalabile tempus") asociată cu repetabilitatea destinului uman.
Titlul fixează cadrul spațio-temporal al iubirii ce va fi evocată prin indici de spațiu -adverbul de loc ,,aci"- și de timp -locuțiunea adverbială de timp ,,pe vremuri".
Din punct de vedere compozițional, poezia este organizată în 19 distihuri și un monovers final, care se structurează în cinci secvențe poetice.
Primele două distihuri reprezintă incipitul poeziei și conturează spațiul rememorării trecutului— ,,casa amintirii".Este un loc al prezentului inert, un atribut exprimat prin metafora ,,iar hornul nu mai trage alene din ciubuc".Totodată simbolurile închiderii (,,obloane"; ,,zăbrelină"; ,,zăvor") sugerează un spațiu izolat, mitic accesibil numai celor inițiați- nepotul care poate reînvia trecutul prin amintire.
Secvența a doua evocă povestea de iubire a buniciilor.Trecutul este redat prin mărci gramaticale precum locuțiunile adverbiale ,,pe vremuri" și ,,p-atunci" și prin timpurile verbale ale trecutului: perfectul simplu (,,sosi"), perfectul compus (,,a recitat"), imperfectul (,,asculta"), mai mult ca perfectul (,,pândise").
Întâlnirea bunicilor, îndrăgostiții de altădată are loc prin respectarea unui ceremonial: bunicul așteaptă sosirea berlinei din care coboară o tânără îmbrăcată după moda vremii ,,în largă crinolină" și îi recită poezii romantice.
Cea de-a treia secvență constituie meditația propriu- zisă asupra trecerii ireversibile a timpului care lasă urme pe trupul omenesc: ,,Căci trupul tău te uită, dar tu nu-l poți uita".
Următoarea secvență prezintă povestea de astăzi a tinerilor.Prezentul este marcat la nivel gramatical prin adverbul de timp cu formă populară ,,acuma" și prin verbele la timpul prezent: ,,Ca ieri sosi bunica...și vi acuma tu".Această comparație sugerează ideea că prezentul repetă trecutul.
Secvența finală readuce în prim-plan laitmotivul clopotului menționat și în secvența a doua.Clopotul are o dublă semnificație, nupțială și funerară, și marchează ambele povești de iubire.
Cele două povești de dragoste sugerează așadar ciclicitatea vieții prin elementele comune.Decorul întâlnirii este ,,casa amintirii", tânăra sosește pe același drum, gesturile îndrăgostițiilor sunt aceleași și ambele povești de iubire stau sub semnul clopotului ,,de nuntă sau de moarte".
Bunicul îi recită iubitei capodopere ale literaturii romantice, precum ,,Zburătorul" de Ion Heliade-Rădulescu, iar mai târziu, nepotul recită poeme simboliste de Horia Furtună și Francis Jammes.
În spirit tradiționalist, muzicalitatea discursului liric este conferită de elementele prozodiei clasice: rima împerecheată, ritmul iambic și măsura de 13-14 silabe.
La nivel lexical, tradiționalismul se reflectă în utilizarea cuvintelor cu tentă arhaică pentru evocarea trecutului: ,,haiduc" ; ,,poteră" ; ,,berlină" ; ,,crinolină".
,,Aci sosi pe vremuri" de Ion Pillat aparține liricii tradiționaliste prin idilizarea trecutului, a cadrului rural, dar și prin tema timpului trecător ,,fugit irreparabile tempus".
509 cuvinte
