Mortal Kombat

Mileena

Stăteam pe pat uitandu-mă la televizor cu mare atenție. Mă uitam la desene animate. Știu că e de copii mici dar când mă plictisesc mă mai uit și eu. Mâncam floricele și eram foarte atenta. Dintr-o dată un sunet asurzitor mă deranjă. M-am ridicat din pat și am ieșit din camera. Am coborât și la ultima scară m-am oprit. Am analizat un pic sufrageria și după am pășit lent pe podea. Zgomotul s-a auzit din nou și eu m-am dat un pas mai în spate. Mă uitam în jur dar nu am văzut nimic. Am început să tremur și Îmi venea sa tip și cu greu ma abțineam.

Am simtit niște maini imense pe umărul meu și am simtit cum cad.

M-am întors cu frica in mine si am vazut o femeie. O femeie cu parul scurt,brunet si avea o esearfa pe gura. Avea un costum mov care ii descoperea sani si locurile intime mai mult decat ar fi trebuit. Avea o sabie in mana care era plina de sange cea mi-a facut inima sa bata foarte tare. Cea ce mi-a atras atentia cel mai mult au fost ochi ei. Avea niste ochi portocali. Niste ochi de pisica.

Am incercat sa scap din mainile ei dar nu am reusit. S-a incruntat.

-Pazesteti spatele cat poti. Ea vine dupa tine si nu o sa mai rezisti mult.

Cu asta a plecat repede pe geam. Am ramas inmarmurita. Cine era? Cum adica sa imi pazesc spatele? Cine venea dupa mine? Am urcat si nu am adormit. Imi era prea frica.

M-am trezit dupa o ora de somn care nu a fost nici el prea lin. Ma gandeam doar la cele spuse de femeia aia. Mi-am luat pe mine o pereche de blugi si un tricou albastru. M-am incaltat in niste balerini albi si am plecat la scoala.

Am ajuns la scoala fix cand se sunase asa ca am intrat in clasa.

Ora a trecut foarte repede si toata ziua m-am gandit la noaptea trecuta.

Mergeam spre casa cand m-am ciocnit de cineva. Mi-am ridicat privirea si am vazut. Am vazut femeia.

-Nu esti atenta. Eu te-am avertizat. Dar atunci cand capul tau fa fi tablou pe pretele ei nu o sa iti placa,nu?

Atunci o lumina puternica ma orbi si dupa ce mi-am deschis ochi am vazut ca femeia nu mai era. Cine era acea ea? Si de ce era asa periculoasa.

Am ajuns acasa. M-am dus in camera mea si m-am trantit in pat. Imi doream sa vorbesc cu cineva dar nu aveam cu cine. Nu aveam prieteni,parinti mei nu mai era si nu aveam frati. Mi-am inchis ochi si am atipit.

Cand mi-am deschis ochi am vazut-o stand pe biroul meu si uitandu-se la o carte de matematica de-a mea.

-Dormi? Eu in locul tau nu as dormi. Mi-as pazi spatele.

Ma speria deja. Foarte rau. Mi-am facut curaj si i-am zis.

-Cine esti?

S-a apropiat de mine incet si eu a inceput sa tremur. Mi-a intins o mana care era murdara si plina de sange.

-Mileena. Eu sunt pazitorul tau,oarecum.

-Si de cine trebuie sa ma aperi?

S-a uitat la mine confuza ca si cand trebuia sa stiu dar nu stiam.

-De cei buni.

-Cei buni? Nu cei buni trebuie sa ma apere de cei rai?

S-a aropiat mai mult de mine,incruntata.

-Sa nu mai spui niciodata asta. Eu sunt de partea raului si tu la fel.

-Dar eu nu sunt rea.

-Ba esti dar inca nu sti. De-asta sunt aici.

-Stai. Nu vreau sa zic ceva gresit dar nu am mai auzit de nimeni care sa aibe un "protector" ca tine.

-Pentru ca noi nu venim aici pe Pamant. Inainte toti eram de aceeasi parte numai ca la un moment dat au aparut niste ceruri care ne-au facut sa ne despartim in rai si buni. Acum s-a pornit un razboi de supravietuire. Trebuie sa vii cu mine.