Ea

169 17 0
                                    

M-am trezit cu un sentiment ca sunt urmarita. Am coborat incetosor din pat si am pus armura pe mine. Am coborat cu acelasi sentiment de a fi urmarita.

-Mileena,te-ai trezit?

Nu am primit niciun raspuns ,asa ca am crezut ca inca doarme. Am mancat niste mancare specifica lor care pot sa va spun ca era dezgustatoare ,dar imi era asa de foame incat as fi macat si pietre cu noroi.

Am mai stat cam jumatate de ora uitandu-ma,pur si simplu pe pereti. Avand in vedere ca nimeni nu a coborat pana acum si nu aveam ce sa fac,am iesit la o plimbare.

Ma plimbam neuitandu-ma pe unde merg. Vroiam sa merg... ei bine,unde ma purtau picioarele. Am ridicat privirea spre cer si ochi mei au fost acoperiti....de o esarfa. Am fost plesnita si am lesinat.

****

Ma durea tot corpul si capul imi exploda de atata durere. Mi-am deschis ochi si am observat ca sunt legata. Picioarele mele nu atingeau solul si mainile mele atarnau,legate de niste lanturi lungi,imposibil de dezlegat.

Am inceput sa ma zbat cu speranta de a se rupe lanturile.

-Ajutor!!

Am inceput sa strig ca o nebuna. Nu stiam unde sunt si asta ma speria rau. Nu stiam de cine o sa dau,si poate dadeam de ea.

Gandul asta ma ingrozea si ma facea sa tremur. Am inceput sa ma zbat pana am simtit niste maini pe umarul meu.

Am inchis ochi si imi astepam moartea. Ma gandeam doar la faze sinistre cu mine care ajungeam cu capul pe jos. Mi-am muscat buza de jos si mi-am incordat toti muschi.

O mana se plimba pe spatele meu si m-a facut sa tremur.

-Sti,nu ar trebui sa te plimbi pe aici. Asta e teritoriul meu.

Am strans din ochi si mai tare si imi faceam tot felul de scenari despre cum s-ar putea termina chestia asta.

-O, ti-e frica,asta si vroiam.

Am auzit niste pasi indepartandu-se. Am deschis ochi si am observat ca eram intr-un fel...de arena. Dar,nu arena publica.

-Unde sunt...? am spus eu mai mult pentru mine.

-In Arena Kitanei.

O voce de barbat imi raspunse la intrebarea mea.

-C-cine esti?

-O,m-ai mai intalnit. Nu trebuie sa iti fie frica.

-Nu,nu cred ca te stiu.

-O ba da,papusa.

Din spatele meu aparu bunul,dragutul,adorabilul Sub-Zero.

-Ce dracu cauti tu aici?!

-Intrebarea este ce cauti tu aici?
-M-a adus unicornul meu cu cap de vaca! Tu ce crezi idiotule?

-Pai...ai vebit cu unicornul! Tocmai ai zis! spune el cu o fata de tamp.

-Pe bune? Esti asa tamipt cateodata. Ok. Deci,spune ce caut aici si cine naiba este aceasta Kitana?

-O,o sa vezi.

S-a indepartat cu pasi grabiti si eu ma zbateam din ce in ce mai speriata.

-Sa inceapa jocul! se auzi o voce feminina.

Ok,sincer ma astept la orice in locul asta. La oameni cu 4 brate si 3 degete,la dragoni,la oameni fara ochi,la persoane care se transforma in orice vor. Sincer acum astept sa apara un unicorn cu coada de leu si picioare de zebra. Nu m-ar mira!

Asteptam cu ochi inchisi. Imi era frica de ce va aparea in fata mea.
Nu se mai auzea nimic...

Am deschis ochi incet si in fata mea statea o femeie inalta. Era o femeie bruneta cu parul foarte lung. Avea un costum albastru si un evantai in mana. Un evantai cu cutite.

-Nț! Ce cautai asa pe afara singura? Sti ca nu e voie.

-D-da...

Se apropia de mine cu pasi marunti si niste fiori m-au cuprins atunci cand si-a deschis evantaiul.

-Ş-ştiu ca nu ar trebui sa intreb asta dar ce caut aici?

-Ce cauti aici? Pai...esti de partea Mileenei ,eu o urasc pe Mileena deci te urasc si pe tine! spune ea ajungand la 5 centimentri departare de mine.

-Iti vreau capul. Vreau razbunare!

Vorbele acestea m-au facut sa tremur.
"Sa nu spui ca nu te-am avertizat. Dar cand capul tau va fi tabloul ei sa nu miri. Vrea razbunare"
Ea...

----------*********----*****----****---
Hei ! Insfarsit! Nu am mai postat pentru ca am destule de facut. Am avut un test la romana si urmeaza un test la fizica deci intelegeti-ma! Stiu ca sunt nesi ca v-am lasat sa asteptati atat pentru un capitol scurt dar IMI CER SCUZE!!!
Va pup!

Ade

Mortal KombatUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum