POSSESSIVE (tradus în română)

CAPITOLUL 1

Înainte de a începe să citești această poveste vreau ca tu să înțelegi că y/n și Draco se urăsc unul pe celalalt. În acesta poveste ai să simți chiar o ură față de Draco.
Vreau ca tu să-l urăști mai mult decât orice deoarece ai să înveți să-l iubești pe el și defectele lui. Așadar în această poveste, ai să-l urăști, dar continuă să citești fiindcă îți promit că, la sfârșit, ai să-l iubești.

_______________________________________

Azi a început un nou an la Hogwarts și a-mi revedea profesorii mă făcut să mă simt anxioasă. Anxietatea a izbucnit când m-am gândit să-mi revăd casa și toți ceilalți studenți. Mereu reușesc să mă bag într-o situație neplăcută deoarece am fost persoana cea mai nevoită în casa mea, timp de cinci ani întregi.

M-am îmbrăcat pentru școală și am purtat noua mea vestă a viperinilor înainte de a-mi aranja părul. M-am schimbat foarte mult în timpul verii, corpul meu a preluat caracteristici mai feminine. Uitându-mă în oglindă am admirat cum fusta mea strânsă îmi evidenția formele, șoldurile mele deveniseră mai late din punctul meu de vedere.

Am inspirat profund și mi-am apucat bagheta. Cu un recul de baghetă m-am dematerializat în staționarea trenurilor unde se găsea legendarul binar 9 3/4. Uitându-mă în jur nu am observat fețe familiare, doar pe cei din primul an care veniseră cu părinții pentru ai îndruma. Eram la ultimul meu an la Hogwarts.

Toți cei din primul an dau din cap și râdeau de mine fiindcă mergeam cu ei. Am mers spre peretele 9 3/4 și am trecut prin el.

Am sosit la trenul Hogwarts Express și am urcat.

Express ul se oprise în stațiunea de lângă Hogwarts, așadar mi-am luat geanta și coborâri din tren. Instantaneu mă pierdusem în a admira uriașa școală din fața mea. A fost extraordinar. Părea a doua mea casă, dar casa mea adevărată..

Mă simțeam prea obosită pentru a înfrunta toată casa mea în prima zi de școală, așa că am ales să mă duc pe jos în camera mea în loc să mă duc în marea sală, unde Dumbledore, împreună cu pălărie vorbitoare ar fi anunțat în care casă sar fi împărțit cei din primul an.

Am mers de-a lungul subteranelor și am șoptit parola. Sala comună era teribil de silențioasă și îmi plăcea liniștea. Am urcat și am intrat în camera mea.

M-am ușurat văzând că Pansy nu era acolo, nu aveam o stare prea bună pentru a o înfrunta în momentul de față. Am dormit toată noaptea, m-am trezit și mi-am făcut repede un duș. M-am apropiat de mobilă și am ales să îmbrac ceva provocant. Voiam ca formele mele să iasă în evidență și nu-mi era teamă să le arăt.

Am ieșit din camera mea și am coborât, mi-am luat repede cartea și m-am îndreptat spre sala mare pentru a lua micul dejun. Am mers cât de repede am putut privind în jurul meu. Observasem foarte mulți noi studenți dar eu continuam săi caut pe Hermione, Ron și Harry.

Eram pe cale să iau colțul, dar am căzut și am eliberat un mic oftat când fața mea a lovit ceva tare, făcând să-mi cadă cărțile din mână, m-am ridicat repede și am inspirat. Am simțit prezența lui aproape de mine, mirosul lui care dezvăluia identitatea lui. Respirația lui îmi sufla pe frunte și puteam să-i simt supărarea ce se elibera din el. La dracu. Malfoy. Draco Malfoy.

Am încercat să trec pe lângă el pentru a evita nervozitatea lui, dar mici lui urmăritori erau pe lângă el, nelăsându-mă să trec.

Înainte de a putea să fac un pas în față, m-au prins de încheietură și de cealaltă mână, m-a strâns de falcă în mod nepoliticos. Mi-a înclinat capul pe spate, forțându-ma să-i privesc privirea mortală. Aveam ochii închiși, de frică să privesc în ochi băiatul din fața mea. Îl uram, dar reușeam mereu să mă pierd în ochii lui gri și hipnotizați.

Am gemut când durerea devenise prea mult de suportat. Am dat din mâini încercând să mă dezlipesc, dar asta l-a făcut să strângă mai tare. Am inspirat profund și ochii mei s-au întâlnit cu ai lui.
"Ce dracu Malfoy! Privește unde mergi!"
L-am certat

Ținea privirea fix pe mine și puteam să simt o diferență în expresia lui. Era diferit. Mă privea într-un fel diferit.

Sudoarea începuse să-mi coboare pe frunte. Pieptul îmi bătea la nebunie când băiatul în fața mea nu-mi răspundea, dar continua să mă fixeze

"Malfoy!" mi-am limpezit vocea pentru a-l readuce pe pământ, am pocnit din degete care erau libere în fața lui și asta a atras atenția lui.

Chipul lui s a întors rapid și privirea lui era încruntată între timp ce mă privea.
"M-ai lovit mică rasă murdară!"
A urlat, și a strâns prinderea înainte de a mă arunca pe jos.

S-a oprit în fața mea cu o privire murdară între timp ce mă luptam pentru a putea să mă ridic. Am observat cum vesta mea se ridicase peste genunchi, dezvăluind rochia mea strânsă, arătând formele și pielea mea.

Draco s-a aplecat într-un genunchi în fața mea și a înclinat capul dea latul, fața lui revela un zâmbet diabolic între timp ce mă privea de sus în jos.

"îmbrăcată așa pentru școală? Ești patetică"
Râse înainte de a continua, "tipic pentru o nenorocită curvă ca tine"
Râse malefic iar eu privi în sus și am văzut un zâmbet dezgustător imprimat pe fețele lui Tiger și Goyle.

Mi-am luat cărțile și m-am ridicat, m-am întors și am simțit lacrimile umplând-mi ochii dar am refuzat să plâng. Nu i-aș fi dat această satisfacție.

Între timp ce mergeam pe hol spre sala mare am observat că persoanele au început să ne înconjoare vorbind despre tot ceea ce se întâmplase. Am continuat să merg dar m-am oprit când l-am auzit țipând,

"y/n!" A țipăt, vocea lui era plină de divertisment, nu m-am întors, am stat cu spatele la el,

"Ști de sigur cum să lupți, ce zici dacă o facem în camera mea în schimb!" a urlat de față cu toți ceilalți și a încheiat cu un râset plin de răutate.

Am ignorat tenta lui de a mă face să-mi pierd răbdarea și am continuat să merg spre sală. Dacă credea că mă poate răni așa, chiar s-a înșelat..