Rănile sângerânde ale culturii

30 3 0
                                    

   Întotdeauna mi-am imaginat Paradisul , ca fiind o bibliotecă dar , să am șansa să controlez Paradisul , asta nu am îndrăznit niciodată să-mi imaginez sau , chiar să cred . Nu a-și fi ghicit niciodată că , de la silabisirea alfabetului , a-și ajunge să scriu o carte.  Eu , persoana care , nici măcar nu am o minte strălucită , să ajung să construiesc aripile imaginației , de necrezut .
Mai întâi , a fost un gând ,apoi o tentație , apoi o încercare , și în final , o reușită . Câteva luni în care , ideile au curs pe sute de foi , precum cerneala , care mai apoi , să aibă parte de un titlu și o înfățișare . După tot procesul de înființare a cărții , fu scoasă la vânzare , pentru persoanele care , aveau o poftă nehranită pentru literatură . Fără să pot percepe , mii de păreri fură împărțite asupra cărții . Păreri în care , îmi apreciau cartea , în care , credeau că este un fiasco și păreri de critică în limita bunului simț. Nu pot spune că , m-au deranjat , ba chiar m-au uluit . Îmi exprimasem gândirea , cu paravanul unei întâmplări tragice iar , ei nu înțeleseseră asta . Este ușor să citești câteva rânduri așezate în pagină , iar mai apoi , să adresezi diverse remărci asupra lor . Ceea ce este cu adevărat greu , este să-ți d-ai  seama singur că : poți gândi cu degetele , că literatura este un sens , nu un scris și că , scrisul este pictura vocii . Dacă , crezi că scrisul presupune doar niste cuvinte înșirate la întâmplare pe hârtie , crezi total greșit . Scrisul este evadarea , chiar și pentru câteva clipe din suferință iar , scriitorii sunt cei care folosesc asta drept alinare .

Cerințele realizării acestei compuneri , au fost să prezint o carte pe care , aș scri-o și să intitulez reacțiile adresate cărții .

Compuneri Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum