Sala de muzică

136 22 9
                                    

Capitolul 11 - Sala de muzică

   Jeongin se strecură în clasa de muzică. Era pauză, iar ceilalți copii se bucurau de căldura de afară. Se așeză pe o bancă din spatele clasei și aștepta ca timpul să treacă. Avea colegi gălăgioși și foarte băgăcioși, iar lui Jeongin nu le plăcea compania lor. Era fericit că descoperise un colț liniștit, departe de toată agitația posibilă. După câteva minute de uitat prin încăpere găsi niște foi și începu să deseneze.

   Pe la jumătatea pauzei, un băiat oarecum înalt și cu multe foi în mână intră în încăpere. Nu îi adresă nici un cuvânt și se puse la treaba lui, bucurându-se și el de liniște.

   Peste câteva zile :

   - Unde te grăbești așa, Jeongin? îl întrebă fratele lui pe băiatul care mai avea puțin și alerga pe holuri.

   - Am treabă, îi răspunse el în grabă.

   Treaba lui consta în holbatul la băiatul din sala de muzică. Nu au vorbit nimic între ei, doar priviri furate pe furiș și câteva zâmbete timide.

   Deschise încet ușa de la sala de muzică, nedorind să îl deranjeze pe băiatul celălalt în caz că era acolo.

   Spre ușurarea lui, nu era nimeni acolo, așa că se duse frumușel la locul unde stătea de obicei și continuă să deseneze portretul băiatului al cărui nume nu-l știa.

   La câteva minute distanță, veni și băiatul misterios, așezându-se și el și continuând să-și vadă de treaba lui. Nu apucă să facă prea mult lucru, deoarece ușa se deschise și o colegă de-a lui intră ca o furtună în încăpere.

   - Seungmin! În sfârșit! spuse ea încercând să-și tragă sufletul. Minwoo și Kangjin se bat din nou.

   Băiatul numit Seungmin nu mai pierdu nici o secundă și o urmă pe fată afară din sală, lăsându-l pe Jeongin singur, cu obrajii ușor trandafirii.

   Numele lui este Seungmin...

Masca în flăcări ✔️Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum