Drogul Realității

Scena V: Realitatea...

    Flashback-uri.. 

    Ea, Giorgiana, a murit în urmă cu 3 ani, în 2018, din cauza unei supradoze.. 

    Își refăcuse viața, găsise un loc de muncă stabil, în țară, era.. fericită.. iar El urma să se mute aici, cu dânsa, încâtsă-și refacă împreună viețile, unul alături de celălalt.. În schimb, cu o seară înainte  ca acesta să ia trenul spre ea, Giorgiana a decis să sărbătorească împreună reușita și decizia luată- mutatul, și să o facă pentru ultima dată.

     Hotărâseră amândoi să se lase de orice drog, să se ducă la oclinică de recuperare în cazul în care le-ar fi fost preagreu să se lase, și să-și reînceapă viața de la 0..  Să se mute, căsătorească, și poate, în viitor, să-și întemeieze o familie.

     Și totuși, ea voia să se mai bucure ultima dată de acest fruct oprit, interzis, ce-ți otrăvește mintea și trupul în timp ce-ți oferă o ușoară alinare, o mângâiere, o pauză de la zilnicul cu care viața te întâmpină neîncetat.. de la trecut, greutăți, amărăciune, pierdere, delir, suferință..Leac pentru suflet, alcool pentru minte, și otravă pentru corp..

     În ciuda insistențelor lui de-a nu o face, ea a insistat, și în final a continuat în a-și duce ideea până la capăt, lucru pe care el l-a acceptat, râzând și zicând:,,Se prea poate, să fie ultima oară. Și merită.. chiar merită.. Ce poate strica o ultimă clipă de destrăbălare?'' 

    -Giorgiana a murit în acea seară, în urma supradozei, pe Facetime, cameră, în timp ce El nu putea face nimic.. era legat.. era ,,impotent".. nu putea să facă nimic, decât să stea,să privească, și să urle, în timp ce ea se stingea în fața lui din cauza drogului ce le-a servit amândurora drept prieten.... 

     Iar El... mai bine spus, mintea lui, neputând suporta faptul că nu a putut-o salva, neacceptând faptul că a pierdut cea mai importantă ființă din viața lui, singura care i-a rămas alături și l-a susținut în ciuda circumstanțelor existente, neînțelegând ce se petrecuse, sau mai bine spus nedorind să înțeleagă, și în final.. urând.. realitatea existentă, și-a creat o alta.. 

    Deschide ochii preț de câteva secunde, apoi îi închide iarăși.

     Alt flashback.. apoi altul, din nou și din noi și din nou......

     Este 2018.  Ea, Giorgiana este in viață, el vorbește cu dânsa despre cumo să-și înceapă noua viață și cum urmează ca poimâine, să se revadă, pentru ultima oară, în gară.. Își face bagajele, ia trenul spre România, ajunge în gara, nu o găsește, trec 20 de minute, vede o figură feminină scoasă din contextul realului,se duce la bar, barmanul îi repetă un număr (fără motiv), 19, o întâlnește pe G în baie, se droghează amândoi, iese afară, ea a dispare, reapare figura din gară, o urmărește, o pierde din văz, trece pe lângă un grup mare (moartea, ce, cândva, îl valua scoate din al lui joc bolnav și îl va trage înspre ea, ajunge în aleea întunecată, lângă farmacie, o trage, vede afișat pe geamul acesteia afișul cu masca și cu Covid-19, calendarul ce îi prezintă data, actuală, îi dă fetei masca jos și o vede pe ea... Giorgiana, cât și realitatea.. faptul că trăim într-o perioadă întunecată.. faptul că în 2019 a izbucnit o pandemie, la nivel global ce exista până și în prezent, și în final, faptul că nimic nu este real...

     DIN NOU ȘI DIN NOU ȘI DIN NOU ȘI DIN NOU ȘI DIN NOU ȘI DIN NOU!!!

      Flashback-urile se tot repetă acesta amintindu-și din nou și din nou realitatea pe care El însuși și-a creat-o și pe care o retrăiește.. Îl vedem pe el, cum odată la 12 luni revine în demența sa, în realitatea (falsă) creată, cum deschide Lenovo-ul și vorbește de unul singur pe un chat, fără a primi un răspuns de la cineva, cum își face bagajele și cum pleacă spre România doar ca să retrăiască aceeași experiență, și să realizeze că G numai este.. Doar ca să-și dea sema că în căutarea lui, personală, pentru a o gasi pe Ea, nu va găsi niciodată nimic...