Al 7-lea Diamant

Primul diamant: Prima Crima

                       Buna, dragii mei! Am postat primul capitol din aceasta carte.
                       Va urez lectura placuta! :)

                          Ceata se lasase grea, ca o fantoma nesfioasa, acoperind intreg orasul. Era dimineata unei zi de luni, iar ceata se lasase peste intregul orasel Lightown. Luminile orasului aveau o nuanta rosiatica data de soarele rosu, si astfel voalul albicios capata o nuanta de rosu, asemanandu-se cu planeta Mercur invelita intr-o pojghita de foc.

                         Matthew Trued privea catre focul ce ardea in semineu. Nu era frig. Nu era iarna. Dar focul palpaia asa jucaus, ca dansul unor picaturi de ploaie, insa trecute printr-o minge de foc, iar troscaiturile lemnului si caldura degajata dadeau o stare de liniste si ofereau relaxare. Ii ofereau detectivului Matthew relaxarea de care avea atata nevoie, dupa toata agitatia zilnica. In foc se prinse contur umbra unui cutit. care se marea din ce in ce mai mult, materializandu-se in cenusa, marginile fiind portocalii si varful rosiatic, indreptandu-se acum spre ochii caprui ai detectivului a carui respiratie se straduia sa ramana calma. Chiar si in fata unui pericol, pe care si-l inducea singur, facand un exercitiu pentru a ramane pe cat de calm posibil atunci cand adrenalina i se scurgea printre vene. Incerca sa se concentreze numai pe bataile inimii sale, si pe respiratia sa, mentinandu-le echilibrate, calme, facand fata pericolului acum imens, in ciuda faptului ca era doar rodul imaginatiei sale.

                            - Matt...

                         O mana i se puse pe umar. Barbatul care statea pe fotoliu in fata semineului tresari din linistea in care se cufundase. Isi indrepta privirea catre sursa din care se auzi vocea calda care il strigase, si vazu mana mica, firava, pe umarul lui. Privirea i se imblanzi cand ii vazu chipul iubitei sale: doi ochi verzi, buze subtiri, rozalii, par negru si drept care i se revarsa desprins pe spate, si prezenta ei care il linistea mai ceva ca focul spre care tocmai privise. Fruntea i se descreti si un zambet abia perceptibil isi facu loc pe fata acestuia, luminos. Isi puse mana peste cea a fetei, si o trase usor catre el.

                     Ea ii zambi, si se rasuci, asezandu-se pe piciorul lui, mainile ei punandu-se in jurul lui.

                     - Nu mai fa asta...iarasi o faci?

                   Matt ofta usor. O iubea pe Adelina. Si grija ei ii placea mereu. Dar cand se amesteca in viata lui profesionala, nu ii placea.

                     - Ade, draga, asta ma ajuta...intelege ca imi face bine, ma va ajuta pe viitor...

                     Ea inchise ochii. Nu avea dispozitia necesara pentru o cearta. Dadu aprobator din cap. Apoi se privira adanc in ochi si incepura sa se apropie...

                       Brusc, telefonul lui Matt suna. El il scoase nervos din buzunar, iar ea chicoti. 

                       -Da? vocea lui era grava.

                      - Domnule Trued, este nevoie urgenta de dumneavoastra la resedinta familiei Rover.

                      - Sarah? Ce s-a intamplat? Ce poate fi asa urgent incat sa ma deranjezi in ziua mea libera? Vorbeste cu Sally...

                     Vocea ei alarmata si gafaitul ei nu erau ceva neobisnuit pentru detectiv. O cunoastea de demult si stia ca dramatiza si exagera intotdeauna.

                     - Domnule Trued, domnisoara Sally mi-a cerut insesi sa va sun. Este foarte grav. Nu ati mai azut asta niciodata. E prima data cand se intampla ca in Lightown...

                      Vocea din telefon se schimba, iar Matt recunoscu timbrul ascutit al lui Sally, partenera lui, politista cu o minte agera care avea o gandire asemanatoare cu a lui.

                         - Matt, nu mai pierde de timpul si vino aici. Este teroare ce se desfasoara aici. Nu ai vazut asta...Vino. Eu am sa plec. Ne intalnim la cafenea dupa aceea. Nu rezist sa vad asta...

                              Telefonul se inchise, semn ca Sally nu accepta impotrivire. Matt ofta din nou. Se uita cu subinteles catre iubita lui si o saruta scurt. Nu era prima data cand erau intrerupti. Isi lua cheile de la masina si conduse cu viteza maxima pana ajunse in fata resedintei.

                               Cobori din masina si primul soc isi facu aparitia:

                             O balta uriasa de sange era in fata apartamentului domnului Rover. Isi lua manusile si apasa cleanta. Ceea ce vazu in incapere ii taie respiratia.  Ochii lui caprui si migdalati se marira, si un fior rece alaturi si mirare il cuprinsera. In fata lui era totul fantomatic. Privirea i se incetosa, si o vaga ameteala il cuprinse. Matt se incrunta si isi inclesta pumnul drept, iar mana stanga si-o trecu prin parul saten, ravasindu-l un pic. Doua riduri mici i se formara, iar cele doua sprancene aproape ca se uneau la cat de incruntat statea.

                              Sangele imprastiat pe peretele alb, sticla si geamuri sparte, cioburile marunte, unele in forma de triunghiuri, altele de patrate, care sclipeau stralucitor...unul dintre cioburi avea forma unui hexagon perfect, de culoare visinie. Printre care cioburi mai era o forma de sticla, inrosita acum de acel sange, intens, lucitor, in forma de diamant perfect, slefuit; cearseafurile patate in rosu si mobila sfaramata, precum si mirosul cadaveric ce plutea in aer erau numai primele observatii pe care le facuse de cum privise in camera. Tamplele ii zvacneau cu o durere acuta. Mii de impulsuri nervoase ii treceau acum prin creier, ii infierbantau sangele si ii sporeau bataile inimii. Cand Sally ii spusese, nu crezuse ca ceva il poate ingrozi in acest fel. Credea ca exagereaza sau dramatizeaza sub influenta crizelor Sarei. Dar se inselase. Mirosul de mucegai si sange coagulat era intepator in toata camera, sufocant, covarsitor...Urma trupului lui Rover era pe podeaua rece, sangele fiind in jurul formei trupului precum in jurul unui corp invizibil. Doua gloante erau infipte in mobilierul sfaramat, iar piciorul de la scaun era rupt...Totul era asa un dezastru...

                            Barbatul avea nevoie de o gura de aer. Iesi in graba din apartament si se indrepta catre cafenea, conducandu-si automobilul cu o viteza ilegala.

                           In cladirea opusa, pe terasa luminata de razele de soare, rosiatice, doi ochi caprui priveau cu raceala scena. Disperarea politistului din incapere era un adevarat spectacol. O mica ravasire a unui apartament, si asa reactie? Avea sa fie o adevarata distractie acest joc. Si Vincent Murd nu pierdea niciodata. Un zambet vag ii aparu in coltul gurii, dar nu ii atinse marginea ochilor. Clipi de doua ori si se intoarse cu spatele. Sunetul pantofilor lui negri se auzea pe terasa goala si rece, pe cimentul gri si nemiscat. Umbra lui se mai vedea numai din cauza arzandului soare rosiatic. Pana cand se indeparta si aceasta..

                               Era prima crima din Lightown. Orasul luminii. Oraselul linistit plin de lumina seara si de zumzet ziua. Un orasel mic si aglomerat. Colorat si plin de lumini. Asupra careia acum se abatea, insa, uraganul furiei unei crunte razbunari...

                          Va multumesc ca ati citit si va astept cu drag parerile, intr-un comentariu. Ce parere aveti despre scena din apartament? Este terifianta sau nu? Si ce legatura are Vincent Murd cu toate acestea? Ce va face Matt si ce va descoperi alaturi de Sally? Care e rolul Sarei in toata aceasta poveste?
                                 Astept cu drag sa va aud impresiile! V-am pupat!:*