-Ce? Tu Lena Johns la-i convins pe Felix Smith să vă uniți companiile? Cum? Cum l-ai vrăjit? Întreabă Emma uimită și în același timp râzând.
-Cu ce mi-a făcut trebuie sa stea la închisoare, eu încă l-am salvat. Trebuie să-mi spună mulțumesc. Spun eu râzând.
-Deci ești sigura că va face cum i-ai spus?
-Sincer, sper. Vom vedea în 2 zile. Trebuie să mergem urgent la shopping, duminică este o seară mare.
-S-a înțeles șefa. Spune ea râzând.
----
Am ajuns acasă, era vreo ora opt, am aruncat pungile de la shopping pe jos și ma-m trântit în pat. În acel moment aud cineva bate la ușă.
Deschid ușa:
-Felix... Ce vrei? Spun eu un pic uimită.
-Trebuie să vorbim. Spune el foarte serios.
M-ă apropii de el: -O să vorbim mâine când vo-m semna contractul de parteneriat al companiilor noastre. Spun eu foarte serios.
-Aș vrea și eu asta dar avem o problemă. Și întra înăuntru, ne așezăm pe canapea. -Deci, azi când avocații mei pregăteau actele pentru mâine au descoperit ceva care nici familia mea nu a știut... Bunelul a pus o condiție în contract...
-Ce e? Spun eu speriată.
-Nu pot să unesc compania familiei cu o alta dacă nu suntem rude, deci dacă vrei sa unim firmele, unicul lucru este... Să ne căsătorim.
-Ce? Spun eu uimită.
-Deci se pare că nu va avea loc nimic. Spune el fericit și se ridica să plece.
-Maine ne căsătorim... Ce tot spun, nici nu ma-m gândit, ego-ul meu iarăși a vorbit. Felix se uita la mine fără nici o replică (uimit). -Ne vom înscrie mâine la primărie, la 9, după vom putea semna actele. Spun eu cu o mare încredere.
-Tu ai înnebunit. Eu nu mă căsătoresc cu nimeni.
-Ascultă aici răsfățat mic ce ești, vei face ce zic ca altfel știi tu... *Spun eu țipând
Acesta pleacă într-o viteza pe ușă.
"Trebuie sa faci totul pentru familie." Spun eu în mintea mea și încep a plânge.
----
E ora 8 dimineața.
-Lena ce faci? trezește-te. Era Emma.
-Lasă-mă.
-Ai uitat prințesă că azi e ziua nunții tale? Spune ia zâmbind.
-Trăiesc un coșmar continuu...
-Da știi ca nu va stă rău împreună.
-Nici nu vreau sa aud așa ceva, idiotul ăla e un nimic pentru mine.
-Cum spui tu... Aaa, ți-am luat asta.
-Ce e?
-O rochie de mireasă, nu e cum ai visat tu dar am ales în fugă.
Ma-m îmbrăcat și am ajuns deja acolo.
----
Am pășit timid în fața ușilor de lemn ce mă așteptau la intrare.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Mă simțeam ca o prințesă. Ușile sau deschis larg, un loc de poveste.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Muzica răsună tare. Erau în sală părinții lui, un mic grup de prieteni și mama...!? De unde a știut?
Merg încet spre Felix, ajung în fața lui. Emoțiile erau mari.
Și preotul a început:
-Astazi ne-am unit cu toții aici pentru a lega două suflete pereche, dacă are cineva ceva de spus să spună acum sau sa tacă pe vecie... (Era liniște)
