— AUTOR —
— Jimin... șopti Jungkook șocat. Nu doar de apariția lui, ci de faptul că avea în brațe un copil...De unde ai luat copilul ăsta?! Tu ești nebun?!
Fără ezitare o luase pe Yeona din brațele blondului care îl privea puțin surprins. Nu asta credea că îi va fi reacția...
— Jungkook...eu-
— Eu am reușit să trec peste Jimin. Fă o și tu. Dispari, nu mai vreau sa te vad. Niciodată. Vorbele erau pline de ură, chiar daca nu simțea asta cu adevărat dar știa că așa era mai bine. Fetița va rămâne la mine. Îi voi găsi eu părinți.
Înainte de a mai spune ceva, îi trântise ușa în nas lăsându-l pe Jimin gură-cască fiind blocat în fața ușii. Se întrista.... căci își dăduse seama că era prea târziu pentru el și băiat.
Poate avea dreptate...trebuia să treacă peste. Pentru totdeauna.
— Îmi pare rău că nu te-am prețuit Kookie...că am fost un fraier. Meriți pe cineva mult mai bun decât mine...
Plecă din fața casei sale dezamăgit. Dar nu dezamăgit de Jungkook, ci de el însăși.
Jungkook în schimb...privea de la geam după Jimin încă având o pe fetița în brațe. Realizând a cui era, îl apela pe Taehyung.
— Taehyung, Yeona e la mine. Spuse încă având privirea pe Jimin care ieșea din curte.
Fără să aștepte cuvintele lui Taehyung, imediat închise telefonul si plecă cu fetița sa o duca sus într-o cameră pentru a se odihni.
— TAEHYUNG —
— Ce?! Alo, Jungkook! Jungkook răspunde în pizda mă-ti! Țip disperat în telefon dar se pare că acesta închise deja. La dracu, cum adică Yeona e la tine?!
Aera când auzise de Yeona, se oprise din plâns și se ridică rapid din brațele mele aproape căzând pe jos. Am sprijinit o la timp și am luat o stil mireasa. Nu puteam să o las de capul ei în starea asta. Se vedea că nu era bine deloc.
Simt cum mâinile ei se așezară ușor pe gâtul meu, ea având ochii aceea ca de cafea înlăcrimați. Aish.. cât de mult uram asta. La dracu cu tine Park Jimin...
— F-Fetita m-mea...u-unde-
— La Jungkook. Acum vom merge la el.
Decid să profit puțin de situație și îți sărut lung buzele care tremurau. Știam că deși nu mă iubeai așa cum o făceam eu, știam...sau mai bine spus sperăm că într-o zi o vei face și tu ca mine.
Și vei accepta...să fi doar dama mea de companie.
Mă dezlipesc de buzele tale atât de moi gând mă strânsei de umăr semn, că nu erai de acord...
— Tae...nu este momentul potrivit... serios.
— Îmi pare rău... m-am lăsat dus de val.
Stânjenit, am ieșit cu tine din camera fără să mai spun ceva. Aish, ce era în mintea mea nici eu nu știu. Doar că buzele ei...mă fac întodeauna să nu mai gândesc limpede.
Totuși, parcă nu regretam. Și nici nu aveam vreodată să regret vreo clipă petrecută alături de ea.
[...]
Cât timp Aera era sus la fetița, eu eram alături de Jungkook care încă de când venisem să uită în gol. Îi puneam tot felul de întrebări dar el tot păstra liniștea. Nici măcar nu a zis cum a ajuns Yeona la el...
— Jungkook, se vede că nu ești în apele tale dar te rog măcar spune-mi cum a ajuns Yeona la tine. Tot continuă să tacă. Mă ce dracu ai, ce ai pățit de nu vorbești?!
— Hm? Răspunse într-un final. Ce ai zis?
— Doamne ajuta! Exclam. Măcar știu că nu ești mut. Ce pula ta ai de nu vorbești? La ce ești atât de concentrat.
Ochii lui se uitau oriunde altundeva dar la mine ba. Mi-am dat seama că vroia să evite tot mai mult subiectul de unde o are pe Yeona dar nu înțeleg de ce. Dar..daca stau pe gânduri și mă gândesc că Jimin era cu ea..
Mă incrunt si mă apropii puțin mai mult de Jungkook.
— Cumva... Jimin a-
— Îl dau dracu pe Jimin. Nu mai vreau sa aud de numele lui niciodată. Așa cum el și-a bătut joc de mine, pentru că eram doar un băiețel confuz în legătură cu orientarea sa sexuală asta nu înseamnă că mai sunt în limba după el, da?! M-am maturizat, nu mai am nevoie de nici un bărbat în viața mea. Oricum deja am găsit pe cineva mult mai bun decât el, care îmi poate oferi si o familie.
Se ridică de lângă mine și plecă spre dormitorul său însă eu rămân în continuare pe canapea șocat de vorbele sale.
Nu am făcut nimic decât sa întreb daca Jimin a adus o pe Yeona aici...dar mi-am primit răspunsul.— Se vede cât ai trecut.
Șoptesc. Până la urmă mă ridic si eu de pe canapea si merg spre camera unde era Aera cu fetița. Pătrund în încăpere în liniște observând că se odihneau împreună, cea ce ma făcuse să zâmbesc. Erau atât de frumoase...
Mă așez și eu în spatele Aerei luând-o în brațe pe la spate, pe ea și pe fetița.
— Ador să vă țin în brațele mele...îmi dați mai multă putere..
O sărut pe Aera pe gât, închizându-mi ușor ochii. Voiam să vina cât mai repede aceea zi...aceea zi când noi trei vom forma cât mai repede o familie. Deja le iubeam atât de mult...
Ajunsesem chiar să fiu dependent de Aera...de tot ce ținea de ea. Încă de când ne cunoscuserăm
[...]
Nț,nu am uitat de carte
Apropo, vreți ca in capitolul următor să aflăm cum s-au întâlnit cei doi?
CITEȘTI
Dama De Companie ✔︎
Fanfic,, - Te-ai întrebat vreodată, ce s-ar întâmpla dacă un client de al tău, s-ar îndrăgosti de tine? - Nu.. - Atunci, eu sunt răspunsul. M-am îndrăgostit de tine. Atât de tare, și nebunește încât aș fi în stare să rămân la sapă de lemn. Iubirea...