,,Et reuerberasti infi rmitatem aspectus mei radians in me
uehementer, et contremui amore et horrore: et inueni longe
me esse a te in regione dissimilitudinis, tamquam audirem
uocem tuam de excelso..."
(Confessiones 7, X, 16)
Analiza comparată a datelor mitologice, lingvistice şi arheologice
privitoare la divinitatea supremă a tracilor de nord, traco-dacii ori daco-geţii,
a fost totdeauna un subiect interesant, adesea pasionant, nu rareori pasional
al investigaţiilor. Nu dorim să rezumăm nenumăratele ipoteze avansate
(în acest scop, cititorul poate consulta lucrări ample, precum Crişan, 1993
sau cele datorate lui Victor Kernbach), ci - mai degrabă - de a rezuma
datele esenţiale şi, poate, de a oferi o nouă pespectivă de înţelegere a
locului Marelui Zeu în lumea daco-getă şi, mai ales, de a înţelege sistemul
religios geto-dac. Orice încercare de a aborda sistemul religiei, credinţelor
şi mitologiei tracilor trebuie să înceapă cu numele Marelui Zeu.
Contextul mitologic
Ni se pare evident că o analiză - fi e şi minimală, succintă, cum
ne-am propus în acest volum - trebuie să ţină seama, în primul rând, de
contextul mitologic şi social. După părerea noastră, principalul pericol
care a „pândit" analiza ansamblului sacru al tracilor a fost tentaţia multor
autori de a impune propria lor ipoteză, evitând adesea fi e detalii difi cile,
fi e o viziune de ansamblu. Nu ezităm să adăugăm faptul că cele mai bune
analize privind sistemul sacru trac în context sud-est european se datorează
regretatului Gheorghe Muşu, în câteva lucrări de referinţă (1972, 1973,
1982), din păcate puţin cunoscute, chiar în România şi, se pare, complet
necunoscute specialiştilor străini.
1 Acest capitol reprezintă, în linii mari, traducerea studiului apărut în Dialogues
d'histoire ancienne 20, 2 (1994): 137-150 în limba franceză.
Divinitatea suprmă a geto-dacilor: Samolxis, Zamolxis, Zalmoxis 15
În mod tradiţional, există mai multe metode de a aborda moştenirea
tracă, în general, şi - concret - de a aborda sistemul sacral trac:
(1) in formaţiile oferite de scriitorii antici, foarte numeroase, şi preţioase;
(2) analiza comparată a contextului social, mitologic şi religios; (3) „supravieţuirile"
din limbile şi din credinţele populare moderne, în română, bulgară
şi albaneză, mai ales, dar şi în alte limbi şi la alte popoare învecinate,
cum ar fi sârbii şi ucrainenii, de asemenea ur maşi - direcţi sau indirecţi,
prin intermediar românesc - ai lumii trace.
Putem afi rma, anticipând datele ce le vom prezenta mai jos, că lumea
CITEȘTI
TRACII
RandomS-a scris mult despre traci în general, despre ramura lor nor dică - traco-dacii - în special, despre religia, despre mitologia şi despre credinţele lor. Atât românii, cât şi alte popoare vecine sau apropiate, îşi revendică - direct sau indirect - o...