Există larg răspândită convingerea că profunda şi complexa religie
traco-dacă va fi lăsat urme în credinţele româneşti. Să fi e adevărat? Dacă
da, cât de profunde şi de ample sunt aceste infl uenţe? Dacă nu, de ce s-a
acreditat o asemenea idee? În paginile următoare, vom încerca să prezentăm
succint numai câţiva „termeni sacri", de certă ori foarte probabilă origine
pre-romană, tracică. Date fi ind limitele impuse acestei serii, nu putem
aborda şi alte aspecte, cum ar fi obiceiurile anului tradiţional, de exemplu
Mărţişorul: chiar dacă numele său este o creaţie românească, obiceiul este
precreştin, de origine tracă, fi ind perpetuat, în forme asemănătoare, la români
şi la bulgari. Exemplele pot continua. Motive străvechi, „reprocesate" din
Evul Mediu până în epoca modernă, sunt numeroase. Nu toate refl ectă o
tradiţie neîntreruptă, ci - uneori - reinterpretarea unor motive arhaice.
Pentru a aprofunda chestiunile legate de supravieţuirea unor motive
arhaice în credinţele populare, cititorul este îndrumat să consulte bibliografi a
de la fi nalul volumului şi să se îndrepte spre lucrări special dedicate acestei
teme. Aici ne vom limita la reliefarea unor termeni arhaici, precum şi la
semnifi caţia lor străveche.
Practicile precreştine supravieţuiesc până astăzi, în România (Ghi -
noiu, 1988; 1995) ori în Lituania (Greimas, 1996). Oralitatea, analfabetismul,
infl uenţa „păgână", precreştină - iată câteva elemente comune
tuturor spaţiilor culturale europene, sarcina cercetătorului fi ind aceea de
a identifi ca elementele specifi ce, locale, infl uenţele şi contaminările. Din
această perspectivă, teritoriul românesc nu reprezintă o excepţie, ci este un
aspect particular al unui fenomen pan-european: perpetuarea unor credinţe
arhaice, precreştine, până în zilele noastre.
Distingem patru straturi cultural-religioase ce şi-au adus contribuţia la
sinteza civilizaţională a Europei: (1) religia şi mitologia romană, cu unele
infl uenţe greceşti şi apoi orientale; (2) mitologia şi credinţele autohtone: pe
teritoriul românesc şi bulgăresc - trace; în sud-vestul Peninsulei Balcanice
- ilire; în Europa Occidentală - celtice etc., (3) mitologia şi credinţele
1 Vezi acum şi Paliga 2006 b, unde analizăm peste o mie de forme trace, certe ori
probabile, moştenite de română din substratul tracic.
46 Mitologia şi credinţele tracilor diverselor grupuri etnice din perioada secolelor IV -X d. H., mai ales ale
slavilor în zona noastră, cu precizarea că aceste infl uenţe par a fi fost mult
mai nesemnifi cative decât s-a crezut adesea; (4) infl uenţa creştină.
Referindu-ne doar la zona analizată aici, a vechiului teritoriu trac,
CITEȘTI
TRACII
AcakS-a scris mult despre traci în general, despre ramura lor nor dică - traco-dacii - în special, despre religia, despre mitologia şi despre credinţele lor. Atât românii, cât şi alte popoare vecine sau apropiate, îşi revendică - direct sau indirect - o...