La naiba și cu alarma care nu mă lasă să dorm cât vreau si cu aiuritul de frate-miu si prietenul lui idiot care joacă jocuri video în camera de dincolo. Vreau să dorm copii aiuriţi ce sunteţi, vreau să dorm! Dar văd că ei sunt prea idioţi ca să întelagă că un om normal doarme la ora 7 si 15 minute. Mă ridic din pat foarte obosită, deoarece eu,ca un om ţicnit ce sunt, a trebuit să stau toată noaptea să vorbesc la telefon cu Layla, cea mai populară fată din școală, si în același timp, cea mai bună prietenă a mea.Uneori chiar nu știu de ce ne înţelegem așa de bine. Mă ridic somnoroasă din pat, și mă duc direct spre camera lu frate-miu.La naiba cu Sean, ce o fii în capul lui ăla sec? E ora 7 și ei se joacă FIFA,serios?Dau nervoasă cu pumnu în ușa camerei, și în secunda următoare sonorul jocului e dat mai încet. Plec mulţumită spre camera mea, cu ideea de a mă băga la somn în continuare.Ca orice om normal.
In this firewall/there is no blood/there is no alibi!
La naiba!Ce-i cu oamenii ăștia azi? Sunt singurul om normal de pe planetă? Iau telefonul de pe birou și răspund foarte iritată pentru a-i arăta persoanei de la celălalt capăt că eu nu sunt o persoană bine dispusă la această oră.
-Oricine ai fi, zi repede ce ai de spus, deoarece vreau să dorm!
-Ești nebună? E șapte jumătate iar la opt începe prima zi de școală și tu vrei să dormi?țipă o Layla furioasă la mine.
-Ce face? Începe școala? De ce, adică nu se poate așa ceva, și eu care credeam că o să fug înainte de asta, ce păcat.
-Nu te mai smiorcăi și imbracă-te! Sunt la tine în zece minute,iar dacă nu ești gata te arunc pe geam goală! Și îmi închide în nas.
Oo, mulțumesc doamnă, adică domnișoară periculoasă, dar nu trebuia să faceți așa ceva, oricum vă închideam eu deoarece mai am doar jumătate de oră să mă îmbrac pentru că nu m-ai anunțat mai devreme. Sper să te împiedici Layla, sper să o faci,iar când ești aproape să pupi asfaltul să te gândești la mine și la fața mea malefică specială numai pentru tine. Arunc telefonul pe undeva prin cameră numai ca să îl caut mai târziu și mă îndrept, adică mă târăsc pană la dulap pentru a-mi lua niște haine. Toți îmi spun că sunt o tocilară, iar asta am început să cred și eu, dar știu că nu este adevărat. Adică da, îmi place să învăț și să citesc lucruri care mă fascinează,iar de cele mai multe ori învăț lecțiile din clasă, dar nu sunt o tocilară. Adică, așa par, dar nu sunt, și în plus, în vacanță mi-am scos și ochelarii, iar acum nu mai arăt a tocilară. În acest an școlar, și de acum înainte nu o să mai fiu considerată o tocilară, ci o fată normală care are o prietenă la fel de ciudată ca ea.Mă îmbrac în niște pantaloni verzi nu prea mulați deoarece nu vreau să mă schimb așa deodată, un tricou alb cu multe desene pe el, un hanorac albastru și niște teneși verzi. Mda, cam asta sunt eu, o ciudată care se îmbracă în multe culori deoarece așa se simte bine, așa se simte ea însăși. Nu îmi mai leg părul în coadă de cal așa cum făceam mereu la școală, ci îl las liber pe spate. Doar am zis că o să schimb ceva la mine și o să devin eu cea din interior, cea care nu se teme de schimbare, iar dacă nu am zis, spun acum. Vreau să devin eu cea adevărată, vreau să fiu Jessica pe care o cunosc doar eu, Layla și fratele meu ăla aiurit.Mă arunc în pat pentru ultima dată, dar am făcut o mare tâmpenie deoarece telefonul se pare că a aterizat în pat, iar acum e în coastele mele. Mă ridic înjurând și îmi bag telefonul în buzunar pentru că nu mai am timp de căutat.
-Jessica sper că ai terminat! Se aude vocea prietenei mele și o ușă trântită.
-Vin acum mamă! țip și eu deoarece pe asta se bazează prietenia noastră, sau poate că țipăm în tot timpul în care suntem împreună, ei bine, nu mai știu.
Ies din camera mea, dar în loc să cobor pentru a pleca cu Layla la școală intru în camera lui Sean pentru a-l târâ de acolo. O avea el 15ani, dar este mult mai încăpățânat decât mine câd vine vorba de a merge sau nu la școală. Îl caut prin cameră și îl găsesc în boxeri în fața jocului video,iar Brock este lângă el. Ce bine că el nu este în boxeri, deoarece atunci făceam urât.
-Aiuritule hai la școală! Țip și îi fac pe cei doi să tresară și să arunce consolele sub pat. Ce aiuriți.
-Nu vin la școală azi, du-te fără mine.spune Sean și se ridică în picioare.
-Ia-ți ceva pe tine ciudatule și hai la școală, iar tu Brock, dispari pânâ nu te dezbrac, torturez și arunc în stradă gol pușcă!
-Ţi-am spus că nu merg azi la școală, așa că pleacă din camera mea Jess!
În câteva secunde am fost lângă Sean, trăgându-l de perciuni, pentru ca știu că acolo îl doare cel mai rău.
-Treci si îmbracă-te ca te ia mama lu proces verbal :))
-Nu am chef, ia sa vad,ce îmi faci?
Te-ai pus cu cine nu trebuia Sean.Stii bine că timp de 3 ani am făcut lupte libere și la grădiniță,din cauză că mi-ai luat păpușa, ai avut mâna luxată.
Îi prind mâna dreaptă și i-o întorc la spate, dar tot nu renunț la a-l trage de perciuni.
-Spune unchiul și îmbracă-te deoarece trebuie să plecăm!
-Nu vreau.
Îi apăs mâna mai tare pentru a-i arăta că nu mă joc, iar el scoate un țipăt ca de fetiță.
-Mai încet că îmi spargi timpanele fraiere.
-Bine, gata, o să vin cu tine. Doar, doar dă-mi drumul la mână! țipă din nou, dar de data aceasta îl eliberez.Ei bine... Cam atât momentan,a durat cam mult, știu, doar ca am avut de învăţat, acu mai e și prostia asta cu școala altfel care mă enervează la culme, mai e și prietenul meu care mă ţine ore întregi la telefon, și nu am prea avut ttimp să scriu. Aștept părerile voastre vă pupă Ralu :* :* mersi Ada de idei, te pup și ne audem la școală
În poză e Jessica înainte de schimbarea ei radicală :))
CITEȘTI
Tristeţe Întunecată
Teen FictionJessica este o fată de 17 ani care trăiește alături de tatăl si fratele ei în Londra. Are uneori impresia că totul se întâmplă împotriva ei, deși este total greșit.