Legende Urbane Romania

Castelul Banffy, Bonţida

Domeniul de la Bonţida a intrat în posesia familiei Bánffy de Losonc în anul 1387, când regele Sigismund de Luxemburg l-a donat lui Dionisie, fiul lui Toma Losonci. Înaintea realizării ansamblului actual, pe acest loc a existat o reşedinţă nobiliară (conac) construit în secolele XV-XVI, această clădire fiind atestată documentar după 1640.

Între 1704 şi 1711, castelul renascentist a fost avariat în războiul de independenţă condusă de Francisc Rákóczi al II-lea, necesitând reconstrucţii şi reparaţii în mai multe locuri.

În 1858 József Bánffy a vândut castelul baronului Miklós Bánffy, comite al comitatului Alba de Jos, bunicul scriitorului şi politicianului Miklós Bánffy, ultimul proprietar al castelului înainte de naţionalizare. În 1935-1937 acesta a restaurat faţada vestică şi turnul nord-vestic.

În timpul celui de-al doilea război mondial, castelul a fost folosit ca spital militar. În anul 1944, imobilul a fost serios afectat, când trupele germane aflate în retragere au atacat, jefuit şi incendiat întreg ansamblul. A fost distrus întreg mobilierul, bine-cunoscuta galerie de portrete şi biblioteca.

Contele Nicolae (Miklós) Bánffy, proprietarul castelului la acel moment, iniţiase o negociere a Ungariei cu România pentru ca ambele state să schimbe tabăra şi să întoarcă armele împotriva Germaniei, devastarea castelului se presupune a fi o acţiune de vendetă a guvernului german la adresa baronului.

În castel au fost făcute poze ce conţin entităţi eterice misterioase şi există martori care susţin că au auzit voci şoptite şi ţipete ce veneau din pereţi.